1 Şi cînd deşchise a şeapte peceate, fu mîlcomire în ceriu, ca giumătate din ceas.
2 Şi văzuiu cei şeapte îngeri carii stau înaintea lui Dumnezău, cărora fură date şeapte trîmbite.
3 Atunce veni alt înger şi stătu înaintea oltariului, avînd cădelniţă de aur, şi-i fură date lui mirodenii multe, ca să le jărtvească cu rugăciunea a toţi sfinţii, spre oltariul cel de aur, carele iaste înaintea scaunului.
4 Şi să sui fumul mirodeniei, cu rugăciunele sfinţilor, din mîna îngerului, înaintea lui Dumnezău.
5 După aceaia luo îngerul cădelniţa şi o împlu de foc ce era spre oltariu, şi-l vărsă pre pămînt, şi fură tunete şi glasuri şi fulgere şi cutremuri de pămînt.
6 Şi şeapte îngeri ce avea şeapte trîmbiţe, să gătiră ca să trîmbiţe.
7 Şi îngerul dintîiu trămbiţă, şi fu grindine şi foc mestecat cu sînge, şi-l lepădă spre pămînt, şi a treia parte de pămînt arse şi a treia parte de leamne arse şi toată iarba vearde arse.
8 După aceaia al doile înger trîmbiţă, şi ca un munte mare aprins de foc fu aruncat în mare, şi fu a treia parte de mare, sînge.
9 Şi muri a treia parte din faptele mării carele era vii, şi a treia parte de corabii periră.
10 Şi al treile înger trîmbiţă, şi căzu din ceriu o stea mare, arzînd ca făclia, şi căzu pre a treia parte de rîuri şi izvoarăle apelor.
11 Şi numele stealei să chiamă Pelin, şi a treia parte de ape, ca pelinul, şi mulţi oameni muriră de ape, că era amară.
12 Şi al patrule înger trîmbiţă şi vătămă a treia parte din soare şi a treia parte din lună şi a treia parte din steale, atîta cît să întunecă a treia parte din iale, şi a treia parte de zi nu strălucia, şi a nopţii aşijderea.
13 Şi văzuiu şi auziu un înger zburînd pre mijlocul ceriului, strigînd cu glas mare: „Vai, vai, vai, vieţuitorilor de pre pămînt, de ceale glasuri a trîmbiţelor celor trei îngeri ce vrea să trîmbiţe”.