1 Din partea lui Pavel, ales de Dumnezeu să fie un apostol al lui Isus Cristos, şi din partea fratelui Sostene.
2 Către biserica lui Dumnezeu din Corint, celor sfinţi în Isus Cristos şi chemaţi să fie sfinţi, împreună cu toţi cei de pretutindeni, care cheamă numele Domnului nostru Isus Cristos – Domnul lor şi Domnul nostru:
3 Har şi pace de la Dumnezeu tatăl nostru şi Domnul Isus Cristos.
4 Niciodată nu voi putea înceta să-i mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate darurile minunate pe care vi le-a dat, în Cristos Isus.
5 El a înnobilat întreaga voastră viaţă. El v-a ajutat să vorbiţi deschis în favoarea sa şi v-a dăruit o înţelegere deplină a adevărului.
6 Ceea ce vă spuneam eu că poate Cristos să facă pentru voi s-a realizat!
7 Aveţi acum har şi binecuvântare, toate darurile spirituale şi puterea de a înfăptui voia sa, în această vreme când aşteptăm revenirea Domnului nostru Isus Cristos.
8 Iar el garantează că până în ultima clipă veţi fi eliberaţi de orice păcat, ca să fiţi fără vină în ziua aceea când el se va întoarce.
9 Negreşit Dumnezeu va face aceasta pentru voi, căci el întotdeauna se ţine de cuvânt, şi el este cel care v-a îndemnat să acceptaţi această prietenie minunată cu Fiul Său, care e însuşi Cristos Domnul nostru.
10 Dar eu, scumpii mei fraţi, vă implor în numele Domnului Isus Cristos să încetaţi cu discuţiile contradictorii dintre voi. Să fie odată o adevărată stare de armonie, pentru ca astfel să nu se mai producă dezbinări în biserică. Vă rog fierbinte să vă puneţi cu toţii de acord, şi să ajungeţi la unitatea de gândire şi de scop.
11 Deoarece unii din cei care stau în casa lui Cloe mi-au spus despre certurile şi discuţiile pe care le aveţi între voi, iubiţi fraţi.
12 Unii dintre ei zic aşa: „Eu sunt discipol al lui Pavel”, iar alţii zic că sunt de partea lui Apolo şi a lui Petru; alţii zic că ei sunt singurii discipoli adevăraţi ai lui Cristos.
13 Aşa că, practic, voi l-aţi împărţit pe Cristos între voi. Dar oare eu, Pavel, am murit pentru păcatele voastre? A fost vreunul botezat în numele meu?
14 Acum îmi pare atât de bine că nu am botezat pe nici unul dintre voi, în afară de Crisp şi Gaius.
15 Aşa că nimeni nu are temei să spună că aţi fost botezaţi în numele meu.
16 Ba, staţi puţin, am mai botezat şi familia Ştefanei, dar în afară de aceştia, nu-mi amintesc să mai fi botezat pe cineva.
17 Căci Cristos nu m-a trimis să botez, ci să predic Evanghelia; până şi predicile mele par atât de sărace, întrucât eu nu le umplu cu cuvinte căutate şi idei răsunătoare, de frică să nu diluez cumva, prin aceasta, puterea extraordinară ce se găseşte în mesajul simplu al crucii lui Cristos.
18 Ştiu prea bine ce mare nebunie trebuie să li se pară celor pierduţi, când aud că Isus a murit pentru a-i mântui. Dar noi cei mântuiţi recunoaştem acest mesaj ca fiind însăşi puterea lui Dumnezeu.
19 Căci Dumnezeu spune: „Eu voi nimici toate planurile omeneşti de mântuire, oricât de înţelepte s-ar părea, şi voi ignora cele mai bune idei ale oamenilor, chiar şi pe cele mai strălucite.”
20 Aşa că, unde se află aceşti înţelepţi, aceşti savanţi, străluciţii oratori în marile probleme ale lumii acesteia? Dumnezeu i-a făcut pe toţi să apară nişte ignoranţi şi a demonstrat că înţelepciunea lor este imposibilă şi lipsită de sens.
21 Căci Dumnezeu, în înţelepciunea sa, a avut grijă ca lumea să nu ajungă niciodată să-l găsească pe Dumnezeu prin inteligenţa umană, oricât de sclipitoare ar fi aceasta, şi a intervenit apoi şi i-a salvat pe toţi cei care au crezut mesajul său, cei pe care lumea îi numeşte nebuni şi nerozi.
22 Evreii cer un semn din cer ca dovadă că cele predicate sunt adevărate; iar pentru ne-evrei este o nebunie, întrucât ei nu cred decât ceea ce corespunde filozofiei lor.
23 Astfel, când noi predicăm despre moartea lui Cristos spre mântuirea lor, evreii se simt ofensaţi iar ne-evreii spun că e o absurditate totală.
24 Dar Dumnezeu a deschis ochii celor care au fost chemaţi la mântuire, atât evrei, cât şi ne-evrei, să vadă că Cristos e puterea extraordinară a lui Dumnezeu pentru mântuirea lor; Cristos însuşi constituie centrul înţeleptului plan al lui Dumnezeu pentru mântuirea lor.
25 Acest plan, aşa-numit „nerod” al lui Dumnezeu, întrece cu mult în înţelepciune cele mai măreţe planuri ale celor mai înţelepţi oameni, iar Dumnezeu, în slăbiciunea sa – mă refer la Cristos când moare pe cruce – este cu mult mai puternic decât orice om.
26 Observaţi, iubiţi fraţi, cum între voi cei care-l urmaţi pe Cristos, puţini sunt aceia care deţin nume importante, putere ori bogăţii.
27 Dimpotrivă, Dumnezeu în mod intenţionat a găsit cu cale să se folosească de idei pe care lumea le consideră lipsite de sens şi importanţă, cu scopul de a-i face de ruşine pe cei consideraţi de oameni drept mari şi înţelepţi.
28 El a ales un plan dispreţuit de lume, socotit drept nimic, şi l-a folosit pentru a reduce la zero tot ceea ce e mare în ochii lumii,
29 pentru ca astfel nimeni să nu se poată vreodată lăuda în prezenţa lui Dumenzeu.
30 Căci viaţa care o aveţi acum prin Cristos Isus e în exclusivitate de la Dumnezeu. Cristos este cel care ne-a arătat planul de mântuire al lui Dumnezeu; el este cel care ne-a făcut să căpătăm trecere la Dumnezeu: ne-a făcut curaţi şi sfinţi şi s-a dat pe sine pentru ca să ne obţină mântuirea.
31 Şi, după cum se spune în Scriptură: „Dacă se laudă cineva, să se laude doar cu ceea ce a făcut Domnul.”