2 Petru
1
Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Isus Cristos, Către toţi cei care prin neprihănirea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos au primit o credinţă de aceeaşi preţ cu a noastră:
Harul şi pacea să le aveţi din belşug prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Isus Cristos.
Puterea lui divină ne-a dat tot ce ne trebuie pentru viaţă şi evlavie prin cunoaşterea celui care ne-a chemat prin slava şi bunătatea lui.
Prin acestea el ne-a dat chiar promisiunile sale mari şi scumpe, pentru ca prin ele să puteţi participa la natura divină şi să scăpaţi de corupţia care este în lume, pricinuită de dorinţele rele.
De aceea, daţi-vă toate silinţele să adăugaţi la credinţa voastră bunătatea; iar la bunătate cunoştinţă;
iar la cunoştinţă stăpânire de sine; iar la stăpânire de sine perseverenţă; iar la perseverenţă evlavie;
iar la evlavie iubirea fraţilor; iar la iubirea fraţilor dragostea.
Căci dacă veţi poseda aceste calităţi în măsură tot mai mare, ele nu vă vor lăsa să fiţi leneşi, nici neroditori în cunoaşterea Domnului nostru Isus Cristos.
Dar dacă cineva nu le are pe acestea, este miop şi orb şi a uitat că a fost curăţit de păcatele sale de altă dată.
10 Aşadar, iubiţii mei fraţi, munciţi din greu pentru a dovedi că faceţi parte cu adevărat dintre aceia pe care Dumnezeu i-a chemat şi i-a ales, şi atunci nu vă veţi poticni şi nu veţi aluneca niciodată de la drumul cel bun.
11 Iar Dumnezeu vă va deschide larg porţile cerului ca să intraţi în împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos.
12 Am de gând să vă amintesc încontinuu despre aceste lucruri, chiar dacă le cunoaşteţi deja şi faceţi progrese frumoase.
13 Însă mie Domnul Isus Cristos mi-a arătat că zilele mele pe pământ au fost numărate şi că în curând am să mor.
14 Totuşi câtă vreme mai zăbovesc aici, ţin să vă amintesc mereu aceste lucruri în scris,
15 în speranţa că vi se vor întipări atât de bine în minte, încât vă veţi aduce aminte de ele şi după ce voi fi plecat eu dintre voi.
16 Fiindcă nu vă spuneam basme când vă explicam puterea Domnului nostru Isus Cristos şi revenirea sa. Chiar ochilor mei le-a fost dat să vadă splendoarea şi gloria sa.
17 Eu eram acolo pe muntele sfânt când el a strălucit de slava ce i-o dăduse Dumnezeu, Tatăl său; am auzit cu urechile mele glasul acela slăvit şi maiestuos răsunând din cer cu cuvintele:
18 „Acesta e Fiul meu prea iubit şi-n el îmi aflu toată bucuria.”
19 Prin urmare, s-a văzut şi s-a dovedit că spusele profeţilor s-au adeverit. Bine-aţi face dacă aţi cerceta şi voi cu, luare aminte tot ce au scris aceştia căci, asemenea unor lumini aprinse în unghere întunecate, cuvintele lor ne ajută să înţelegem multe lucruri care, altminteri, ar fi neclare şi greu de priceput pentru noi. Dar când vă veţi opri asupra minunatului adevăr cuprins în cuvintele profeţilor, în sufletele voastre va răsări lumina, iar Cristos, luceafărul de dimineaţă, va străluci în inima voastră.
20 Fiindcă nici o profeţie consemnată de Scriptură n-a fost concepută de profetul respectiv,
21 ci Duhul Sfânt din aceşti oameni evlavioşi a fost acela care le-a dat mesaje autentice de la Dumnezeu.