1 „Spuneţi-le fraţilor voştri «Ami» şi surorilor voastre – «Ruhama»!
2 Mustraţi-vă mama, mustraţi-o, căci ea nu este soţia Mea, iar Eu nu sunt soţul ei! Să depărteze desfrânările dinaintea ei, şi adulterul dintre sânii ei.
3 Altfel, o voi dezbrăca în pielea goală şi o voi arăta aşa cum era în ziua naşterii ei; o voi face asemenea unei pustii, o voi preface într-un pământ uscat şi o voi omorî prin însetare.
4 De fiii ei nu voi avea milă, căci sunt fii ai desfrânării.
5 Mama lor s-a prostituat şi i-a zămislit în chip ruşinos. Ea a zis: «Mă voi duce după amanţii mei, după cei care-mi dau pâinea şi apa, lâna şi inul, uleiul şi băutura!»
6 De aceea, iată, îi voi îngrădi căile cu spini, o voi împrejmui cu ziduri, ca să nu-şi mai găsească cărările.
7 Va alerga după amanţii ei, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va găsi. Apoi va zice: «Mă voi întoarce la primul meu Soţ, căci mi-a fost mai bine atunci decât acum!»
8 Ea nu ştie însă că Eu am fost Acela Care i-a dat grâne, mustul şi uleiul, Cel Care i-a înmulţit argintul şi aurul, pe care ea le-a folosit apoi pentru Baal.
9 De aceea Îmi voi lua înapoi grânele la vremea lor şi mustul la vremea lui; Îmi voi recupera lâna şi inul date pentru acoperirea goliciunii ei.
10 Iar acum îi voi descoperi ruşinea în faţa amanţilor ei şi nici unul nu o va scăpa din mâna Mea.
11 Voi face să înceteze toate prilejurile ei de bucurie: sărbătorile ei, lunile ei noi, Sabatele ei – toate zilele ei de adunare.
12 Îi voi pustii viile şi smochinii despre care zicea: «Aceasta este plata dată de amanţii mei!» Voi face din ele un hăţiş, iar fiarele câmpului le vor mânca.
13 O voi pedepsi pentru zilele când ardea tămâie baalilor, când se gătea cu veriga în nas şi cu salba ei şi umbla după amanţi, uitând de Mine, zice Domnul.
14 De aceea, iată, o voi ademeni, o voi aduce în pustie şi-i voi vorbi pe placul inimii ei.
15 Acolo îi voi da viile înapoi şi voi face din valea Acor o poartă a speranţei. Acolo ea va răspunde ca în zilele tinereţii ei, ca în ziua ieşirii ei din ţara Egiptului.
16 În ziua aceea, zice Domnul, Mă vei numi «Soţul meu»; şi nu-Mi vei mai spune «Stăpânul meu».
17 Voi îndepărta numele baalilor din gura ei şi nu le vor mai fi pomenite numele.
18 În ziua aceea voi încheia pentru ei un legământ cu fiarele câmpului, cu păsările cerului şi cu animalele mici care se târăsc pe pământ. Le voi distruge din ţară arcul, sabia şi războiul şi-i voi face să se odihnească în siguranţă.
19 Te voi logodi cu Mine pe vecie, te voi logodi cu Mine prin dreptate şi prin judecată, prin îndurare şi prin milă.
20 Te voi logodi cu Mine prin credincioşie, iar tu Îl vei cunoaşte pe Domnul.
21 În ziua aceea, le voi răspunde, zice Domnul, voi răspunde cerurilor, iar ele îi vor răspunde pământului;
22 pământul va răspunde grânelor, mustului şi uleiului, iar ele îi vor răspunde lui Izreel.
23 O voi sădi pentru Mine Însumi în ţară! Pe cea care nu era iubită, o voi iubi! Celui ce nu era poporul Meu îi voi spune: «Tu eşti poporul Meu!», iar el Îmi va răspunde: «Dumnezeul meu!»“