1 Era un om din regiunea muntoasă a lui Efraim care se numea Mica.
2 El i-a zis mamei sale: – Cei o mie o sută de şecheli de argint care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar de faţă cu mine, argintul acela este la mine. Eu îl luasem! Mama lui i-a răspuns: – Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!
3 El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de şecheli de argint şi ea i-a zis: – Pun deoparte acest argint, închinându-l Domnului cu mâna mea, pentru ca fiul meu să-şi facă din el un idol cioplit şi un idol turnat. În acest fel ţi-l voi restitui!
4 El i-a dat înapoi mamei sale argintul. Mama lui a luat două sute de şecheli de argint şi i-a dat argintarului. Acesta a făcut din el un idol cioplit şi un idol turnat.
5 Acest om, Mica, avea un templu; şi-a făcut un efod şi nişte terafimi şi l-a învestit ca preot pe unul din fiii săi.
6 În zilele acelea nu era rege în Israel şi fiecare făcea ce i se părea că este drept.
7 Era un tânăr levit ce locuia în Betleemul lui Iuda, printre cei din clanul lui Iuda.
8 Omul acesta a plecat din Betleemul lui Iuda ca să locuiască acolo unde va găsi un loc potrivit. În drumul său, a ajuns în regiunea muntoasă a lui Efraim, la casa lui Mica.
9 Mica i-a zis: – De unde vii? El i-a răspuns: – Sunt un levit din Betleemul lui Iuda şi călătoresc ca să-mi găsesc un loc unde să locuiesc!
10 Mica i-a zis: – Rămâi la mine! Îmi vei fi părinte şi preot, iar eu îţi voi da zece şecheli de argint pe an, un rând de haine şi mijloace de trai. Levitul a rămas.
11 Astfel, levitul a fost de acord să locuiască la acel om care l-a privit ca pe unul din fiii lui.
12 Mica l-a învestit pe levit şi tânărul a slujit ca preot în casa lui.
13 Mica a zis: „Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot un levit!“