1 După şase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, fratele acestuia, şi i-a dus, doar pe ei, pe un munte înalt.
2 Acolo I-a fost schimbată înfăţişarea înaintea lor. Faţa Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit strălucitoare ca lumina.
3 Şi iată că li s-au arătat Moise şi Ilie, stând de vorbă cu El.
4 Petru I-a zis lui Isus: – Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie!
5 În timp ce vorbea el, iată că un nor strălucitor i-a acoperit, iar un glas din nor a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea! De El să ascultaţi!“
6 Când au auzit glasul, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au înspăimântat foarte tare.
7 Isus a venit la ei, i-a atins şi le-a zis: – Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!
8 Când şi-au ridicat privirea, n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur.
9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: – Să nu spuneţi nimănui despre viziune, până când nu va fi înviat Fiul Omului dintre cei morţi!
10 Ucenicii L-au întrebat: – Atunci de ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
11 El le-a răspuns: – Într-adevăr, Ilie vine, şi el va restaura toate lucrurile.
12 Dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, însă ei nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ce-au vrut. Tot aşa urmează să sufere şi Fiul Omului din partea lor.
13 Atunci ucenicii au înţeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
14 Când au ajuns la mulţime, un om a venit la El, a îngenuncheat înaintea Lui
15 şi I-a zis: – Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic şi suferă cumplit! El cade adesea în foc şi cade adesea în apă!
16 L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece.
17 Isus a răspuns: – O, generaţie necredincioasă şi pervertită! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceţi-l aici la Mine!
18 Isus a certat demonul şi acesta a ieşit afară din el. Şi copilul a fost vindecat chiar în ceasul acela.
19 Atunci ucenicii au venit doar ei la Isus şi L-au întrebat: – Noi de ce n-am putut să-l scoatem?
20 El le-a răspuns: – Din pricina puţinei voastre credinţe! Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un bob de muştar, aţi zice acestui munte: „Mută-te de aici, acolo!“, iar el s-ar muta! Nimic nu v-ar fi imposibil!
21 (Dar acest soi de demoni nu iese afară decât cu rugăciune şi post.)
22 În timp ce erau adunaţi în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului urmează să fie trădat în mâinile oamenilor.
23 Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va fi înviat“. Ei s-au întristat foarte tare.
24 Când au ajuns în Capernaum, au venit la Petru cei ce încasau didrahma pentru Templu şi l-au întrebat: – Învăţătorul vostru nu plăteşte didrahma pentru Templu?
25 El le-a răspuns: – Ba da. Când Petru a intrat în casă, Isus a vorbit primul şi a zis: – Ce părere ai, Simone? De la cine strâng regii pământului tributuri sau taxe? De la fiii lor sau de la străini?
26 Petru I-a răspuns: – De la străini. Isus i-a zis: – Aşadar, fiii sunt scutiţi.
27 Totuşi, ca să nu-i facem să se poticnească, du-te la mare, aruncă undiţa şi trage afară primul peşte care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi un stater; ia-l şi dă-li-l lor pentru Mine şi pentru tine!