18
Singuraticul caută ce-i place lui însuşi; el sfidează orice înţelepciune.
Cel prost nu-şi găseşte plăcerea în învăţătură, ci doar în a-şi face cunoscută părerea.
Când vine cel rău, vine şi dispreţul şi o dată cu ruşinea, vine şi ocara.
Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un pârâu curgător.
Nu este bine să fii părtinitor cu cel rău, sau să nedreptăţeşti pe cel nevinovat la judecată.
Buzele prostului aduc ceartă şi gura lui cere lovituri.
Gura celui prost îi aduce ruina şi buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui.
Cuvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.
Cine este leneş în lucrul lui este confrate cu cel ce distruge.
10 Numele Domnului este un turn tare; cel drept fuge în el şi este protejat.
11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; şi-o închipuie ca pe un zid înalt.
12 Înainte de pieire omul se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea gloriei.
13 Cine răspunde fără să fi ascultat face o prostie şi îşi atrage ruşinea.
14 Duhul omului îl încurajează când este bolnav, dar cine poate sprijini un duh zdrobit?
15 Mintea celor cu discernământ dobândeşte cunoştinţă şi urechea celor înţelepţi caută învăţătură.
16 Un dar deschide uşi celui ce îl oferă şi-l duce înaintea celor mari.
17 Primul care-şi apără cauza pare că are dreptate, până vine altul şi-i pune întrebări.
18 Aruncarea sorţului pune capăt neînţelegerilor şi decide între cei puternici.
19 Un frate nedreptăţit este mai greu de câştigat decât o cetate întărită şi neînţelegerile sunt ca porţile închise ale unei cetăţi.
20 Din rodul gurii lui omul îşi satură fiinţa şi din venitul buzelor lui se satură.
21 Viaţa şi moartea stau în puterea limbii, iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.
22 Cel ce-şi găseşte o soţie găseşte ce este bine şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.
23 Săracul vorbeşte implorând milă, dar bogatul răspunde cu asprime.
24 Cine are mulţi prieteni poate ajunge la ruină, dar există un amic care ţine la tine mai mult decât un frate.