7
1 Fiul meu, păstrează cuvintele mele şi strânge la tine îndrumările mele!
2 Păstrează îndrumările mele şi vei trăi; păzeşte învăţătura mea ca pe lumina ochilor!
3 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
4 Spune înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!“ şi numeşte priceperea rudenia ta,
5 ca să te protejeze de femeia adulteră, de cuvintele ademenitoare ale unei străine.
6 De la fereastra casei mele priveam printre zăbrele.
7 Am văzut printre cei neîncercaţi, am remarcat printre tineri un băiat fără minte:
8 trecea pe strada din apropierea colţului ei şi a păşit pe calea spre locuinţa ei.
9 Se întunecase şi se lăsase negura nopţii.
10 Atunci l-a întâlnit o femeie îmbrăcată ca o prostituată şi cu inima şireată.
11 Era gălăgioasă şi răzvrătită; picioarele nu-i stăteau acasă:
12 când pe străzi, când în pieţe, stând la pândă la orice colţ.
13 Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat şi, cu o faţă fără ruşine, i-a zis:
14 „Am acasă jertfe de pace; astăzi mi-am împlinit jurămintele.
15 De aceea am ieşit să te întâlnesc, să te caut cu ardoare; şi te-am găsit!
16 Mi-am împodobit patul cu pânzeturi colorate din Egipt;
17 mi-am înmiresmat patul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
18 Vino să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă, să ne desfătăm în dragoste!
19 Căci bărbatul nu este în casa lui, a plecat într-o călătorie lungă.
20 A luat cu el punga cu argint şi nu va veni la casa lui până la lună nouă.“
21 Ea l-a convins prin cuvinte stăruitoare şi l-a sedus cu buzele ei linguşitoare.
22 Deodată, el a urmat-o, ca un bou care este dus la înjunghiere, ca un cerb care aleargă spre laţ
23 până când săgeata îi va străpunge ficatul, ca o pasăre ce se repede în capcană fără să ştie că o va costa viaţa.
24 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă şi fiţi atenţi la ce vă spun!
25 Fiule, nu-ţi lăsa inima să se abată spre calea ei şi nu rătăci pe cărările ei,
26 căci mulţi sunt cei înjunghiaţi pe care ea i-a făcut să cadă, şi numeroşi sunt toţi cei ucişi de ea.
27 Casa ei este pe calea spre Locuinţa Morţilor, coborând spre odăile morţii.