1 Cu glasul meu eu strig către Domnul, cu glasul meu eu caut îndurare la Domnul.
2 Îmi vărs plângerea înaintea Lui, îmi povestesc necazul înaintea Lui.
3 Când duhul îmi este mâhnit, Tu-mi cunoşti cărarea. Pe calea pe care merg, ei mi-au ascuns curse.
4 Priveşte la dreapta mea şi ia aminte; nimeni nu mă mai cunoaşte! Am rămas fără adăpost; nimănui nu-i pasă de viaţa mea!
5 Te chem, Doamne, zicând: „Tu eşti adăpostul meu, moştenirea mea pe pământul celor vii!“
6 Ascultă-mi strigătul, căci sunt foarte nenorocit! Izbăveşte-mă de prigonitorii mei, căci sunt mai tari decât mine!
7 Scoate-mă din temniţă, ca să laud Numele Tău! Cei drepţi se vor aduna împrejurul meu când îmi vei face bine.