1 O rostire cu privire la nelegiuirea celui rău se află înăuntrul inimii mele: Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.
2 Căci se măguleşte prea mult în ochii săi ca să-şi mai găsească păcatul şi să-l urască.
3 Cuvintele gurii lui sunt rele şi înşelătoare; a încetat să mai fie înţelept şi să facă binele.
4 Plănuieşte răul chiar şi în aşternutul său, stă pe o cale care nu este bună şi nu respinge răul.
5 Doamne, îndurarea Ta ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta – până la nori!
6 Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu şi judecata Ta – ca adâncul cel mare! Doamne, Tu dai izbăvire atât oamenilor, cât şi animalelor!
7 Cât de scumpă este îndurarea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale îşi caută adăpost fiii oamenilor.
8 Ei se satură de belşugul casei Tale şi Tu le dai să bea din râul desfătărilor Tale.
9 Căci la Tine este izvorul vieţii şi prin lumina Ta vedem lumina.
10 Continuă să-Ţi arăţi îndurarea faţă de cei ce Te cunosc, şi dreptatea faţă de cei cu inima dreaptă!
11 Să nu m-ajungă piciorul celui mândru, iar mâna celor răi să nu mă izgonească!
12 Au şi căzut făcătorii de rele! Au fost aruncaţi şi nu se mai pot ridica!