1 Nebunul zice în inima lui: „Nu există Dumnezeu!“ S-au pervertit oamenii, săvârşesc fărădelegi îngrozitoare; nu mai există nici unul care să facă binele.
2 Dumnezeu Îşi pleacă privirea din ceruri peste fiii oamenilor, ca să vadă dacă există vreunul care să aibă pricepere, vreunul care să-L caute pe Dumnezeu.
3 Toţi s-au rătăcit, cu toţii au devenit corupţi! Nu mai există unul care să facă binele, nici unul măcar!
4 Oare nu se vor învăţa niciodată minte cei ce săvârşesc nelegiuirea, cei ce-mi mănâncă poporul ca pe pâine şi nu-L cheamă pe Dumnezeu?
5 Chiar acolo unde erau i-a apucat groaza, fără să fie vreo pricină de groază. Căci Dumnezeu a împrăştiat oasele celor ce te-au luat cu asalt şi i-ai făcut de ruşine, căci Dumnezeu i-a lepădat.
6 Cine va aduce izbăvire pentru Israel din Sion? Când Dumnezeu va aduce înapoi captivii poporului Său, să se înveselească Iacov şi să se bucure Israel!