1 Doamne, nu mă mustra în mânia Ta şi nu mă disciplina în furia Ta!
2 Îndură-te de mine, Doamne, căci sunt slab! Vindecă-mă, Doamne, căci fiinţa-mi este îngrozită!
3 Sufletul mi-e îngrozit de tot, iar Tu, Doamne, până când întârzii?
4 Întoarce-Te, Doamne, eliberează-mi sufletul, mântuieşte-mă din pricina îndurării Tale,
5 căci morţii nu Te mai pomenesc şi în Locuinţa Morţilor cine Te mai laudă?
6 Sunt sleit de atâtea suspine! În fiecare noapte îmi scald patul şi-mi inund aşternutul cu lacrimi.
7 Mi s-au prăpădit ochii de atâta întristare, mi-a slăbit vederea din pricina tuturor vrăjmaşilor mei!
8 Depărtaţi-vă de la mine, voi, toţi cei ce săvârşiţi răul, căci Domnul a auzit glasul bocetului meu!
9 Domnul a auzit ruga mea, Domnul mi-a primit rugăciunea!
10 Toţi duşmanii mei vor fi făcuţi de ruşine şi nespus de îngroziţi; vor da înapoi şi vor fi acoperiţi de ruşine într-o clipă.