95
Veniţi să strigăm de bucurie către Domnul, să strigăm către Stânca mântuirii noastre!
Să ne înfăţişăm înaintea Lui cu laude şi să strigăm către El prin cântări!
Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un împărat mare, mai presus de toţi zeii!
El ţine în mână adâncimile pământului, iar înălţimile munţilor sunt ale Lui.
A Lui este marea, – El a făcut-o – iar uscatul, mâinile Lui l-au întocmit.
Veniţi să I ne închinăm, să I ne plecăm înainte, să îngenunchem înaintea Domnului, Creatorul nostru!
Căci El este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul păşunii Lui, turma mâinii Sale! „Astăzi dacă auziţi glasul Lui,
nu vă împietriţi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Masa, în pustie,
când strămoşii voştri M-au pus la încercare şi M-au ispitit, deşi Îmi văzuseră lucrările!
10 Timp de patruzeci de ani am fost scârbit de acea generaţie şi am zis: «Ei sunt un popor care s-a rătăcit în inima lui şi n-au cunoscut căile Mele.»
11 De aceea am jurat în mânia Mea: «Nu vor intra în odihna Mea!»“