1 Şi a fost în Iconia de au intrat ei dimpreună în Sinagoga Iudeilor, şi aşa au grăit, cât au crezut din Iudei şi din Elini mulţime multă.
2 Iar Iudeii cei ce nu credeau, au ridicat şi au răzvrătit sufletele neamurilor asupra fraţilor.
3 Deci multă vreme au zăbovit, cu îndrăzneală grăind întru Domnul cela ce mărturisea cuvântul Darului său, dând semne şi minuni a se face prin mâinile lor.
4 Şi s-a împărţit mulţimea cetăţii, şi unii erau cu Iudeii, iar unii cu Apostolii.
5 Şi dacă s-a făcut pornirea neamurilor, şi a Iudeilor împreună cu boierii lor, ca să-i ocărască şi să-i ucidă cu pietre pre ei,
6 Înţelegând au fugit la cetăţile Licaoniei, la Listra şi la Dervi, şi în ţinutul deprinprejur;
7 şi acolo era binevestind.
8 Şi un bărbat oarecare în Listra neputincios la picioare şedea, şchiop din pântecele maicii sale fiind, care niciodată nu a fost umblat.
9 Acesta asculta pre Pavel când grăia; care căutând la el, şi văzând că are credinţă a se mântui,
10 A zis cu mare glas: Scoală pe picioarele tale drept; şi a sărit şi umbla.
11 Iar noroadele văzând ceea ce a făcut Pavel, au ridicat glasul lor, licaoneşte zicând: dumnezeii asemănându-se oamenilor s-au pogorât către noi.
12 Şi numeau pre Varnava, Dia; iar pre Pavel, Ermi; de vreme ce el era povăţuitorul cuvântului.
13 Iar preotul lui Dia celui ce era înaintea cetăţii lor, tauri şi cununi înaintea porţilor aducând, împreună cu noroadele vrea să le facă jertfă.
14 Şi auzind Apostolii, Varnava şi Pavel, rupându-şi hainele sale, au sărit în norod, strigând.
15 Şi zicând: Bărbaţi, căci faceţi acestea? Şi noi oameni suntem asemenea pătimaşi ca voi, care binevestim vouă, ca să vă întoarceţi de la aceste deşarte spre Dumnezeul cel Viu, care a făcut Cerul şi pământul, şi marea, şi toate cele ce sunt într-însele.
16 Care întru neamurile cele trecute, a lăsat toate limbile să umble în căile lor.
17 Însă nu s-a lăsat pre sine nemărturisit, că bine făcând, din Cer a dat nouă ploi, şi timpuri roditoare, umplând de hrană, şi de veselie inimile noastre.
18 Şi acestea zicând, abia au potolit pre noroade ca să nu le jertfească lor.
19 Şi au venit de la Antiohia şi Iconia Iudeei, şi îndemnând pre noroade, şi cu pietre lovind pre Pavel, l-au tras afară din cetate, gândind că a murit.
20 Iară înconjurându-l pre el ucenicii, sculându-se a intrat în cetate. Şi a doua zi a ieşit împreună cu Varnava în Dervi.
21 Şi bine vestind cetăţii aceea, şi învăţând pre mulţi, s-au întors în Listra, şi în Iconia, şi în Antiohia.
22 Întărind sufletele ucenicilor, şi rugându-i să rămână în Credinţă; şi cum că prin multe necazuri se cade nouă a intra întru Împărăţia lui Dumnezeu.
23 Şi hirotonindu-le lor Preoţi pre la Biserici, rugându-se cu postiri, i-au încredinţat pre ei Domnului, întru care au crezut.
24 Şi trecând Pisidia, au venit în Pamfilia.
25 Şi grăind în Perghia cuvântul, s-au pogorât în Atalia.
26 Şi de acolo au mers cu corabia în Antiohia, de unde erau daţi Darului lui Dumnezeu spre lucrul care l-au plinit.
27 Şi viind şi adunând Biserica, au vestit câte a făcut Dumnezeu cu ei, şi cum că a deschis neamurilor uşa credinţei.
28 Şi au petrecut acolo vreme nu puţină împreună cu ucenicii.