3
Pentru aceea, fraţilor sfinţi, care sunteţi părtaşi chemării celei Cereşti, socotiţi pre Apostolul (trimisul) şi Arhiereul mărturisirii noastre pre Iisus Hristos.
Care este credincios celui ce l-a făcut pre el; precum şi Moise întru toată casa lui.
Pentru că de mai multă slavă decât Moise acesta s-a învrednicit, cu cât mai multă cinste are decât casa, cel ce o a zidit pre ea.
Că toată casa se zideşte de cineva, iar cel ce toate a făcut, este Dumnezeu.
Şi Moise adică a fost credincios întru toată casa lui ca o slugă, spre mărturia celor ce era să se grăiască.
Iar Hristos ca un Fiu în casa sa; a căruia casă suntem noi, numai de vom ţinea îndrăznirea şi lauda nădejdii până în sfârşit neclătită.
Drept aceea, precum zice Duhul cel Sfânt: Astăzi, de veţi auzi glasul lui,
Nu vă învârtoşaţi inimile voastre, ca şi întru întărâtare în ziua ispitirii în pustie.
Unde m-au ispitit părinţii voştri, ispititu-m-au şi au văzut lucrurile mele patruzeci de ani.
10 Pentru aceea am urât (m-am mâniat) pre neamul acesta, şi am zis: Pururea se rătăcesc cu inima, şi ei nu au cunoscut căile mele.
11 Că m-am jurat întru mânia mea: De vor intra întru odihna mea.
12 Socotiţi, fraţilor, ca să nu fie cândva în vreunul din voi inimă vicleană, a necredinţei, ca să se depărteze de la Dumnezeul cel viu.
13 Ci vă îndemnaţi pre voi înşivă în toate zilele, până ce se numeşte astăzi; ca să nu se învârtoşeze cineva dintru voi cu înşelăciunea păcatului.
14 Că părtaşi ne-am făcut lui Hristos, numai de vom ţinea începătura încheieturii până în sfârşit neclătită.
15 De vreme ce se zice: Astăzi de veţi auzi glasul lui, nu vă învârtoşaţi inimile voastre ca şi întru întărâtare.
16 Pentru că oarecare auzind l-au întărâtat, dar nu toţi care au ieşit din Egipt cu Moise.
17 Şi asupra cărora s-a mâniat patruzeci de ani? Au nu asupra celora ce au păcătuit, ale cărora oase au căzut în pustie?
18 Şi cărora s-a jurat să nu intre întru odihna lui, fără numai celor ce nu au crezut?
19 Şi vedem că nu au putut să intre pentru necredinţa.