1 Şi era un om din Farisei, Nicodim numele lui, boier al Iudeilor.
2 Acesta a venit către Iisus noaptea, şi i-a zis lui: Rabbi, ştim că de la Dumnezeu ai venit Învăţător; că nimenea nu poate aceste semne să facă, care tu faci, de nu va fi Dumnezeu cu dânsul.
3 Răspuns-a Iisus şi i-a zis lui: Amin Amin grăiesc ţie: De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea vedea Împărăţia lui Dumnezeu.
4 Zice către el Nicodim: Cum poate omul să se nască fiind bătrân? Au doară poate a doua oară să intre în pântecele maicii sale, şi să se nască?
5 Răspuns-a Iisus: Amin Amin grăiesc ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre întru Împărăţia lui Dumnezeu.
6 Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duhul, Duh este.
7 Nu te mira căci am zis ţie: Că se cade vouă a vă naşte de sus.
8 Duhul unde voieşte suflă, şi Glasul lui auzi, dar nu ştii de unde vine, şi unde merge; aşa este tot care este născut din Duhul.
9 Răspuns-a Nicodim şi a zis lui: Cum pot să fie acestea?
10 Răspuns-a Iisus şi i-a zis lui: Tu eşti Învăţătorul lui Israil, şi acestea nu le ştii!
11 Amin Amin grăiesc ţie: Că ce ştim grăim, şi ce am văzut mărturisim, şi mărturia noastră nu o primiţi.
12 Dacă cele pământeşti am spus vouă, şi nu credeţi; cum de voi spune vouă cele Cereşti, veţi crede?
13 Şi nimeni nu s-a suit în Cer, fără numai cel ce s-a pogorât din Cer, Fiul Omului, care este în Cer.
14 Şi precum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa se cade a se înălţa Fiul Omului.
15 Ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
16 Că aşa a iubit Dumnezeu lumea, cât şi pre Fiul său cel Unul născut l-a dat, ca tot cel ce crede întru el, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
17 Că nu a trimis Dumnezeu pre Fiul său în lume, ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască lumea prin el.
18 Cela ce crede întru el nu se judecă; iar cela ce nu crede, iată este judecat, că nu a crezut întru Numele celui Unuianăscut Fiului lui Dumnezeu.
19 Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume, şi au iubit oamenii mai mult întunericul decât Lumina; că erau faptele lor rele.
20 Că tot cela ce face rele, urăşte Lumina; şi nu vine la Lumină, ca să nu se vădească lucrurile lui.
21 Iar cela ce face adevărul, vine la Lumină; ca să se arate lucrurile lui, că întru Dumnezeu sunt lucrate.
22 După acestea a venit Iisus, şi Ucenicii lui în pământul Iudeei, şi acolo petrecea cu ei, şi boteza.
23 Şi era şi Ioan botezând în Enon, aproape de Salim; că erau acolo ape multe, şi veneau, şi se botezau.
24 Că încă nu era Ioan închis în temniţă.
25 Şi a fost întrebare de Ucenicii lui Ioan cu Iudeii pentru curăţenie.
26 Şi au venit către Ioan, şi i-au zis lui: Rabbi, cel ce era cu tine de cea parte de Iordan, pentru care tu ai mărturisit; iată, el botează, şi toţi merg către dânsul.
27 Răspuns-a Ioan, şi a zis: Nu poate omul lua nimic, de nu va fi dat lui din Cer.
28 Voi înşivă mărturisiţi pentru mine, că am zis: Nu sunt eu Hristosul; ci cum că sunt trimis înaintea aceluia.
29 Cela ce are mireasă, Mire este; iar prietenul Mirelui care stă şi-l ascultă pre el, cu bucurie se bucură de glasul Mirelui; deci această bucurie a mea s-a umplut.
30 Aceluia se cade a creşte, iar mie a mă micşora.
31 Cel ce vine de sus, deasupra tuturor este; cel ce este de pre pământ, pământesc este, şi de pre pământ grăieşte; cel ce vine din Cer, deasupra tuturor este.
32 Şi ce a văzut, şi a auzit, aceea mărturiseşte; şi mărturia lui nimeni nu o primeşte.
33 Cela ce primeşte mărturia lui, a pecetluit, că Dumnezeu adevărat este.
34 Că pre care a trimis Dumnezeu, cuvintele lui Dumnezeu grăieşte; că nu cu măsură dă Dumnezeu Duhul.
35 Tatăl iubeşte pre Fiul, şi toate le-a dat în mâna lui.
36 Cela ce crede întru Fiul, are viaţă veşnică; iar cela ce nu ascultă pre Fiul, nu va vedea viaţă, ci mânia lui Dumnezeu va rămânea preste el.