1 Ascultaţi cuvântul acesta, pe care l-a zis Domnul asupra voastră, fiiilor lui Israel; 2 Asupra a tot neamul, pe care l-am scos din pamântul Egiptului, zicând: Numai pe voi v’am cunoscut din toate neamurile pământului; Deaceea vă voiu pedepsi pentru toate fărădelegile voastre. 3 Pot oare să umble doi împreună, De nu se înţeleg? 4 Au doară ar mugi leul în pădure, De nu ar avea pradă? Sau ar răsuna vocea puiului de leu în peştera sa, De nu ar fi prins nimic? 5 Sau oare ar cădea paserea în laţ pe pământ, De nu i s’ar fi întins cursă? Oare ridică-se laţul depe pământ, Fără să se fi prins ceva? 6 Au doară poate-se, ca trâmbiţa să sune în cetate, Fără ca poporul să se înspăimânte? Sau să se întâmple vre-o nenorocire în cetate, Şi să nu o fi făcut Domnul? 7 Da, Domnul, Dumnezeul, nimica nu face, Fără să descopere taina sa servilor săi, profeţilor, 8 Leul mugeşte, cine nu se va teme? Domnul, Dumnezeul a zis: cine nu va profeţi? 9 Proclamaţi-l depe palaturile din Aşdod, Şi depe palaturile din pământul Egiptului; Şi ziceţi: Adunaţi-vă pe munţii Samariei, Şi priviţi turburările cele mari din mijlocul ei, Şi asupririle din lăuntrul ei. 10 Că nu se pricep să lucreze drept, Zice Domnul, Cei ce adună silnicia şi răpirea în palaturile lor. 11 Deaceea aşa zice Domnul, Dumnezeul: Iată inamicul împrejurul pământului tău! El va pleca puterea ta, Şi palaturile tale se vor prăda. 12 Aşa zice Domnul. Cum păstorul scapă din gura leului Numai vr’o două bucăţi de picior sau un vârf de ureche, Aşa vor scăpai, fiii lui Israel, Cei ce şed în Samaria în colţul patului, Şi pe aşternut de mătasă. 13 Ascultaţi, şi mărturisiţi asupra casei lui Iacob. Zice Domnul, Dumnezeul oştirilor, 14 Că în ce zi voiu pedepsi fărădelegile lui Israel asupra lui, Voiu pedepsi şi altarele din Bet-El: Şi coarnele altarului se vor tăia, Şi vor cădea la pământ; 15 Voiu lovi casa de iarnă cu casa de vară, Şi casele cele de fildiş vor pieri, Da, casele cele mari se vor nimici, Zice Domnul.