1 Voesc dar ca voi să ştiţi cât de mare luptă am pentru voi şi cei din Laodicia şi câţi n’au văzut faţa mea în trup,
2 Ca să fie mângăeate inimile lor, uniţi fiind în iubire şi pentru orice bogăţie a încrederii depline, a priceperii, spre cunoaşterea desăvârşită a tainei lui Dumnezeu, a lui Hristos,
3 În care taină sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi cunoştinţii.
4 Aceasta zic, ca nimenea să nu vă înşele prin vorbire înduplecătoare.
5 Pentru că şi dacă sunt departe cu trupul, dar cu duhul sunt cu voi împreună, bucurându-mă şi văzând a voastră rânduială şi întăritura credinţei voastre în Hristos.
6 Deci, după cum aţi primit pe Hristos Iisus Domnul, umblaţi într’însul.
7 Înrădăcinaţi şi clădiţi fiind într’însul şi întăriţi prin credinţă, după cum aţi fost învăţaţi, prisosind în ea cu mulţumire.
8 Luaţi aminte, nu cumva va fi cineva, care vă răpeşte prin filosofie şi amăgire deşartă, potrivit datinei dela oameni, potrivit începuturilor nedesăvârşite ale lumii, şi nu potrivit lui Hristos:
9 Pentru că într’însul locueşte în corp toată plinitura Dumnezeirii,
10 Şi sunteţi plini într’însul, care este corpul oricărei domnii şi stăpâniri,
11 În care şi tăeaţi împrejur aţi fost cu tăere împrejur nefăcută de mână, prin desbrăcarea corpului cărnii, prin tăerea împrejur a lui Hristos.
12 Înmormântataţi fiind în botez împreună cu dânsul, în care şi sculaţi aţi fost împreună, prin credinţa în lucrarea lui Dumnezeu care l-a sculat pe el dintre morţi;
13 Şi pe voi, morţi fiind în greşalele voastre şi în netăerea împrejur a cărnii voastre, v’a făcut vii împreună cu dânsul, dupăce ne-a iertat nouă toate greşalele:
14 După ce şterse ce este împotriva noastră cu poruncile din mână scrise, care ne erà împotrivitor şi l-a ridicat din mijloc, pironindu-l pe cruce:
15 Desbărcând domniile şi puterile le scoase fără sfieală la arătare, ducându-le în serbarea biruinţei sale, prin ea.
16 Deci să nu vă judece cineva în mâncare, sau în băutură, sau în parte de sărbătoare, sau de lună nouă, sau de sâmbete.
17 Care sunt o umbră a celor viitoare, iar corpul este al lui Hristos.
18 Nimenea să nu vă facă să pierdeţi darul de biruitor, voind să facă aceasta prin smerenie şi slujirea îngerilor, călcând preste cele ce a văzut, în deşert fiind îngâmfat de gândirea trupului său,
19 Şi neţinând capul, de unde tot corpul luându-şi îndestulare şi bine pus fiind prin simţiri şi legături, sporeşte creşterea dela Dumnezeu.
20 Dacă aţi murit împreună cu Hristos, faţă de începuturile nedesăvârşite ale lumii, pentru ce vi-se porunceşte, ca cum aţi trăì în lume:
21 Nu pune mâna, nici nu gustà, nici nu atinge,
22 – Care toate sunt spre stricăciune prin întrebuinţare – după poruncile şi învăţăturile oamenilor?
23 Ca unele care sunt având negreşit nume bun de înţelepciune, prin slujire aleasă de bunăvoe şi smerenie şi necruţare de corp, dar nu prin oarecare cinste faţă de saţul trupului.