1 În anul al doilea al domniei lui Nebucodonosor a visat Nebucodonosor visuri, şi i-s’a turburat spiritul, şi somnul fugi dela dânsul. 2 Atuncia a poruncit regele să i-se cheme magii, descântătorii, fermecătorii şi Chaldeii, ca să deslege regelui visurile sale. Deci ei au venit, şi au stat înaintea regelui. Şi le-a zis regele: 3 Visat-am vis, şi spiritul meu este în neodihnă de a cunoaşte visul.
4 Şi au vorbit Chaldeii către regele sirieneşte, zicând: Rege, în veci să trăeşti! spune servilor tăi visul, şi noi vom arăta deslegarea lui.
5 Răspuns-a regele, şi a zis Chaldeilor: Scăpatu-mi-a din minte lucrul; dar de nu-mi veţi face cunoscut visul şi deslegarea lui, veţi fi făcuţi bucăţi, şi casele voastre vor ajunge bălegar; 6 Iar de-mi veţi arăta visul şi deslegarea lui, veţi lua dela mine daruri, răsplătiri şi onoare mare, deci arătaţi-mi visul şi deslegarea lui.
7 Iar ei răspuns-au de a doua oară, şi au zis: Să spună regele visul către servii săi, şi noi îi vom arăta deslegarea lui.
8 Răspuns-a regele, şi a zis: Cu adevărat văd, că voi căutaţi numai a câştiga timp, fiindcă vedeţi, că lucrul mi-a scăpat. 9 Dar de nu-mi veţi face cunoscut visul, o singură hotărîre este asupră-vă, căci v’aţi înţeles să spuneţi înaintea mea cuvinte mincinoase şi înşelătoare, până ce se va schimba timpul; spuneţi-mi deci visul, şi atuncia voiu cunoaşte, că puteţi a-mi arăta şi deslegarea lui.
10 Răspuns-au Chaldeii regelui, şi au zis: Nu este nici un om pe pământ, care să poată arăta lucrul acesta regelui; precum nu este nici un rege, domn sau guvernător, care să ceară aşa lucruri dela vre un mag, sau descântător, sau Chaldeu. 11 Şi lucrul ce-l cere regele este greu, şi nu este nimenea în stare a-l arăta regelui, decât zeii, a căror locuinţă nu este între locuitori.
12 Deci mâniatu-s’a regele, şi s’a înfuriat foarte, şi a poruncit să se peardă toţi înţelepţii Babilonului. 13 Deci a ieşit o hotărîre, ca să se omoare înţelepţii; şi au căutat şi pe Daniel şi pe soţii săi, ca să-i omoare.
14 Atuncia a răspuns Daniel cu minte şi cu înţelepciune către Arioc, capul gardei domneşti, care ieşise ca să omoare pe înţelepţii Babilonului; 15 Răspuns-a şi a zis către Arioc, capul gardei domneşti: Pentru ce această hotărîre grăbită din partea regelui? Atuncia Arioc a arătat lui Daniel lucrul. 16 Deci a întrat Daniel, şi a rugat pe rege, ca să-i lase timp, şi el va da regelui deslegarea visului.
17 Apoi s’a dus Daniel în casa sa, şi a înştiinţat de acest lucru pe Anania, Mişael şi Azaria, soţii săi; 18 Ca să ceară îndurarea dela Dumnezeul cerului pentru taina aceasta, ca să nu fie pierduţi Daniel şi soţii săi dimpreună cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului.
19 Atuncia descoperitu-s’a lui Daniel taina prin o vedere de noapte. Şi a binecuvântat Daniel pe Dumnezeul cerului. Daniel deci luând cuvântul a zis: 20 Fie binecuvântat numele lui Dumnezeu din veci în veci; Căci a lui este înţelepciunea şi puterea; 21 Şi el schimbă timpurile şi anotimpurile; El dă jos pe regi, şi ridică pe regi. Dă înţelepţilor înţelepciune, Şi celor cu pricepere ştiinţă: 22 El descopere cele adânci şi ascunse; Cunoaşte cele din întunerec, Şi lumina cu dânsul locueşte. 23 Ţie, Dumnezeule al părinţilor mei, îţi mulţumesc şi te laud Pre tine, care mi-ai dat înţelepciune şi putere, Şi mi-ai făcut cunoscut ce noi am cerut dela tine; Căci tu ne-ai făcut cunoscut lucrul regelui.
24 Deci Daniel a întrat către Arioc, pe care regele îl rânduise să peardă pe înţelepţii Babilonului: întrat-a, şi zisu-i-a: Să nu pierzi pe înţelepţii Babilonului; du-mă înaintea regelui, şi eu voiu arăta regelui deslegarea. 25 Atuncia a dus Arioc cu grabă pe Daniel înaintea regelui, şi a vorbit către dânsul aşa: Am aflat un bărbat din prinşii lui Iuda, care va arăta regelui deslegarea visului.
26 Şi regele a răspuns, şi a zis către Daniel, al cărui nume era Beltşazzar: Au eşti în stare să-mi arăţi visul, ce am văzut, şi deslegarsa lui?
27 Şi Daniel răspunzând regelui a zis: Taina de care întreabă regele, înţelepţii, descântătorii, magii şi ghicitorii nu pot să o arete regelui; 28 Dar este un Dumnezeu în cer, care descopere tainele, şi face cunoscut regelui Nebucodonosor, ce are să fie în zilele cele din urmă. Visul tău şi vederile capului tău pe patul tău acestea sunt: 29 Rege, suitu-s’a în mintea ta pe patul tău gândirea despre ceea ce are să fie după acestea; şi descoperitorul tainelor îţi face cunoscut ce are să se întâmple. 30 Dar mie taina aceasta nu mi-s’a descoperit prin vre-o înţelepciune ce eu aşi avea mai mult decât toţi vieţuitorii, ci ca să se arăte regelui deslegarea, şi ca să cunoşti cugetările inimii tale.
31 Tu, rege, priviai, şi iată, un chip mare; mare foarte era acel chip, şi strălucirea lui măreaţă; el sta înaintea ta, şi forma lui era înspăimântătoare. 32 De aur curat era capul acelui chip, pieptul şi braţele lui de argint, iar pântecele şi coapsele sale de aramă: 33 Fluerele lui de fer, picioarele lui parte de fer şi parte de lut. 34 Tu-l priveai, până ce ruptu-s’a de sine, iar nu de mână de om, o peatră, care a lovit chipul preste picioarele sale cele de fer şi de lut, şi le-a sfărâmat. 35 Atuncia ferul, lutul, arama, argintul şi aurul s’au sdrumicat la un loc, şi s’au făcut ca pleava din arie în timpul verii; şi vântul le-a spulberat, aşa că nu s’a aflat urma lor; iar peatra, ce a lovit chipul, se făcu munte mare, şi umplu tot pământul. 36 Acesta este visul; şi spune-vom regelui deslegarea.
37 Tu, rege, eşti regele regilor; căci Dumnezeul cerului datu-ţi-a regat, putere, tărie şi mărire. 38 Şi din tot locul, unde locuesc fiii oamenilor, fiarele câmpului şi paserile ceruilui, datu-le-a în mâna ta, şi te-a aşezat domn preste toate acestea. Tu eşti capul cel de aur. 39 Şi după tine se va ridica un alt regat mai pe jos decât al tău, şi un alt, al treilea regat, de aramă, care va domni preste tot pământul. 40 Şi al patrulea regat va fi tare ca ferul; ca ferul care sfărâmă şi mărunţeşte toate; adecă ca ferul ce sdrumică toate, aşa va sfărâma el pe toate acestea, şi le va sdrumica. 41 Iar că ai văzut picioarele şi degetele parte de lut de olar şi parte de fer, aceasta înseamnă, că regatul va fi împărţit; dar va rămânea ceva într’însul din puterea ferului; cum ai văzut ferul amestecat cu lut de olar. 42 Şi cum degetele picioarelor erau parte de fer şi parte de lut, aşa şi regatul va fi în parte tare şi în parte fraged. 43 Şi cum ai văzut ferul amestecat cu lut de olar, aşa se vor amesteca cu seminţia oamenilor; dar nu se vor lipi unul de altul, cum ferul nu se amestecă cu lutul. 44 Şi în zilele regilor acestora va ridica Dumnezeul cerului un regat, care în veci nu se va nimici; şi domnia dela acesta nu va trece la alt popor; el va sfărâma şi va nimici toate acele regate, dar el va rămânea în veci. 45 Iar că ai văzut, că din munte s’a rupt o peatră de sine, fără mână de om, şi a sfărâmat ferul, arama, lutul, argintul şi aurul; Prin aceasta Dumnezeul cel mare face cunoscut regelui ceea ce are să fie după acestea; şi adevăr este visul şi sigură deslegarea lui.
46 Atuncia regele Nebucodonosor a căzut pe faţa şi s’a închinat lui Daniel, Şi a poruncit să i-se aducă jertfe şi tămâiări binemirositoare, 47 Şi regele luând cuvântul, zis-a cătră Daniel: Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeu al zeilor, şi Domnul regilor, care descopere tainele; fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta.
48 Atuncia regele a mărit pe Daniel, i-a dat mari şi multe daruri, şi l-a pus guvernător preste toată provincia Babilonului, şi capul preşedinţilor celor preste toţi întelepţii Babilonului. 49 Şi a cerut Daniel dela rege, şi a pus pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego preste trebele provinciei Babilonului; iar Daniel şedea în poarta regelui.