1 Şi când tot poporul sfârşi trecerea Iordanului, vorbi Domnul lui Iosua, zicând: 2 Luaţi-vă din popor doisprezece bărbaţi, câte unul din fiecare seminţie. 3 Şi porunciţi-le, zicând: Luaţi-vă de aicia, din mijlocul Iordanului, din locul unde picioarele preoţilor stătură tare, douăsprezece pietri, treceţi-le cu voi, şi puneţi-le în locul unde veţi mânca noaptea aceasta. 4 Şi Iosua chiemă pre cei doisprezece bărbaţi, pre cari i-a rânduit din fiii lui Israel, câte un bărbat din fiecane seminţie. 5 Şi zise lor Iosua: Treceţi înaintea chivotului Domnului Dumnezeul vostru, în mijlocul Iordanului, şi ridicaţi-vă fiecare câte o piatră pe umărul său, după numărul seminţiilor fiilor lui Israel; 6 ca să fie aceasta semn între voi când vă vor întreba fiii voştri în viitor, zicând: Ce sunt vouă pietrile acestea? 7 Şi veţi zice lor: Că s’au despicat apele Iordanului înaintea chivotului legii Domnului; când a trecut prin Iordan, apele Iordanului s’au despicat. Şi vor fi pietrile acestea spre amintire fiilor lui Israel în veci.
8 Şi făcură fiii lui Israel aşa, cum le-a poruncit Iosua; şi ridicară douăsprezece pietri din mijlocul Iordanului, cum a vorbit Domnul lui Iosua, după numărul seminţiilor fiilor lui Israel, şi le trecură cu dânşii la locul de mas, şi le puseră acolo. 9 Şi Iosua ridică aceste douăsprezece pietri luate din mijlocul Iordanului, din locul în care stătură picioarelor preoţilor cari purtau chivotul legii; şi sunt acolo până în ziua de astăzi.
10 Şi preoţii, cari purtau chivotul, stătură în mijlocul Iordanului, până se îndepliniră toate lucrurile câte a poruncit Domnul lui Iosua ca să zică poporului, după toate câte a poruncit Moisi lui Iosua; şi poporul se grăbia a trece. 11 Şi după ce sfârşi tot poporul de a trece, a trecut şi chivotul Domnului, şi preoţii se puseră înaintea poporului. 12 Şi trecură fiii lui Ruben, fiii lui Gad, şi jumătatea de seminţie a lui Manase, înarmaţi înaintea fiilor lui Israel, cum le vorbi Moisi. 13 Ca la patruzeci mii, gătiţi de resbel, trecură înaintea Domnului în şesul Ierichonului, spre a se răsboi.
14 În ziua aceea mărit-a Domnul pre Iosua în ochii întregului Israel, şi ei se temeau de el, cum se temuseră de Moisi, în toate zilele vieţii sale.
15 Şi a vorbit Domnul lui Iosua, zicând: 16 Porunceşte preoţilor, cari poartă chivotul mărturiei, să iasă din Iordan. 17 Şi Iosua porunci preoţilor, zicând: Ieşiţi din Iordan. 18 Şi după ce preoţii, cari purtau chivotul legii Domnului, au ieşit din mijlocul Iordanului, şi tălpile picioarelor preoţilor fură trase afară la uscat, apele Iordanului s’au întors la locul lor, şi curgeau ca mai înainte preste toate malurile sale.
19 Şi poporul ieşi din Iordan în a zecea zi a lunei întâia, şi tabărîră în Ghilgal, în partea resăriteană a Ierichonului. 20 Şi acele douăsprezece pietri, pre cari ei le-au luat din Iordan, Iosua le-a înălţat la Ghilgal. 21 Şi vorbi către fiii lui Israel, zicând: Dacă fiii voştri vor întreba în viitor pe părinţii lor, zicând: Ce sunt pietrile acestea? 22 Veţi spune fiilor voştri, zicând: Israel a trecut pe uscat Iordanul acesta. 23 Că a secat Domnul Dumnezeul vostru apele Iordanului de dinaintea voastră, până ce voi aţi trecut, cum a făcut Domnul Dumnezeul vostru Mării-Roşie, pre care a secat-o de dinaintea noastră, până ce trecurăm; 24 pentru ca toate popoarele pământului să cunoască mâna Domnului, că tare este; ca voi să vă temeţi de Domnul Dumnezeul vostru, în toate zilele.