25
Şi în anul al nouălea al domniei sale, în luna a zecea, în ziua a zecea a lunei, veni Nebucodonosor, regele Babilonului, el şi toată oastea lui asupra Ierusalimului, şi tăbărî asupră-i; şi au udicat împotriva lui val împrejur. Şi cetatea fu împresurată, până în anul al unsprezecelea al regelui Zedekia. Şi în a noua zi a lunei a patra foametea crescu în cetate, aşa că nu era pâne pentru poporul ţării. Şi se sparse cetatea, şi toţi bărbaţii de resbel fugiră noaptea pe calea porţii celei dintre două ziduri, aproape de grădina regelui (iar Chaldeii erau împrejurul cetăţii); şi apucară calea câmpului. Iar oastea Chaldeilor urmări pre rege, şi-l ajunse în şesurile Ierichonului; şi toată oastea lui se împrăştie dela el. Şi au prins pe rege, şi l-au dus la regele Babilonului în Ribla; şi-l condamnă. Şi aşa au junghiat pre fiii lui Zedekia înaintea ochilor lui, au orbit ochii lui Zedekia, şi legându-l cu lanţuri de aramă, l-au dus în Babilon.
Şi în luna a cincia, în a şaptea zi a lunei, în anul al nouăsprezecelea al lui Nebucodonosor, regele Babilonului, veni asupra Ierusalimului Nebuzaradan, capul guardei domneşti, servul regelui Babilonului: Şi arse casa Domnului, şi casa regelui, şi toate casele din Ierusalim; şi toate casele oamenilor mari le aprinse cu foc. 10 Şi toată oastea Chaldeilor, cea de sub capul guardei domneşti, a dărâmat zidurile Ierusalimului jur împrejur.
11 Şi rămăşiţa poporului, ce rămăsese în cetate, şi pe fugarii, cari fugiau către regele Babilonului, şi rămăşiţa mulţimii o strămută Nebuzaradan, capul guardei domneşti. 12 Dar din săracii ţării capul guardei lăsă, ca să fie lucrători de vii şi lucrători de pământ.
13 Şi stâlpii cei de aramă din casa Domnului, şi pedestalele, şi marea de aramă din casa Domnului le-au sfărâmat Chaldeii, şi arama lor au luat-o la Babilon. 14 Au luat şi oalele şi lopeţile şi foarfecele şi lingurile şi toate vasele cele de aramă, cu cari se făcea serviciul. 15 Capul guardei a luat şi tămăietorile şi cupele, şi tot ce era de aur şi de argint: 16 Cei doi stâlpi, marea şi pedestalele, pre care le făcuse Solomon pentru casa Domnului; arama tuturor vaselor acestora nu era de cumpănit. 17 Înălţimea unui stâlp era de optsprezece coţi; şi capitelul de deasupra de aramă; şi înălţimea capitelului de trei coţi; şi reţelele şi rodiile depe capitel jur împrejur erau toate de aramă. Tot aceleaşi avea şi al doilea stâlp, împreună cu reţeaua.
18 Şi capul guardei luă pe Seraia, întăiul preot, şi pe Zefania, al doilea preot, şi pre cei trei uşieri. 19 Şi luă din cetate un diregător, care avea privighierea asupra bărbaţilor de resbel, şi cinci bărbaţi din cei ce erau totdeauna înaintea regelui, care se aflau în cetate, şi pre secretarul mai marelui oastei, care scria la oaste pe poporul ţării, şi şasezeci bărbaţi ai poporului ţării, care se aflau în cetate. 20 Şi luându-i Nebuzaradan, capul guardei, îi duse la regele Babilonului în Ribla. 21 Şi regele Babilonului îi lovi, şi-i omorî în Ribla, în pământul Hamatului. Aşa se strămută Iuda din pământul său.
22 Şi preste poporul ce rămase în pământul lui Iuda, pre care Nebucodonosor, regele Babilonului, îl lăsase, aşeza asupră-i pre Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şefan.
23 Şi auzind toate căpiteniile oştilor, ei şi bărbaţii lor, că regele Babilonului a aşezat pe Ghedalia, au venit la Ghedalia în Miţpa: Ismael, fiul lui Netania, şi Iohanan fiul lui Kareah, şi Seraia, fiul lui Tonhumet, Netofateul, şi Iaazania, fiul unui Maacateu, ei şi bărbaţii lor. 24 Şi Ghedalia jură lor şi bărbaţilor lor, şi le zise: Nu vă temeţi de a fi servii Chaldeilor; locuiţi în ţară, şi serviţi regelui Babilonului; şi vă va fi bine.
25 Dar în luna a şaptea Işmael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din sămânţa regească, veni având cu sine zece bărbaţi, şi lovi pre Ghedalia, încât muri; încă şi pre Iudeii şi Chaldeii ce erau cu el în Miţpa. 26 Şi se ridică tot poporul, dela mic până la mare, şi căpiteniile oştilor, şi s’au dus în Egipt; că s’au temut de Chaldei.
27 Şi în anul al treizeci şi şaptelea al strămutării lui Ioachim, regele lui Iuda, în a douăsprezecea lună, în douăzeci şi şapte a lunei, Evil-Merodac, regele Babilonului, în anul ce începu a domni, înălţă din închisoare capul lui Ioakim, regele lui Iuda. 28 Şi cu bunăvoinţă a vorbit cu el, a pus tronul lui deasupra tronului regilor, ce erau cu dânsul în Babilon; 29 şi a schimbat vestmintele lui cele de închisoare; şi el mânca pâne înaintea lui totdeauna în toate zilele vieţei sale. 30 Şi hrana lui, hrană necurmată, i-se dădu din partea regelui pe fiecare zi, în toate zilele vieţei sale.