1 Şi Domnul vorbi lui Moisi după moartea celor doi fiii ai lui Aaron, când ei se apropiară de Domnul şi muriră; 2 şi Domnul zise lui Moisi: Vorbeşte lui Aaron, fratele tău, ca să nu între oricând în sanctuar, în lăuntru de perdeaua dinaintea propiţiitorului, care este preste chivot, ca să nu moară; că eu mă voiu arăta în nor deasupra propiţiitorului. 3 Cu acestea să între Aaron în sanctuar: Cu un viţel drept sacrificiu pentru păcat, şi cu un berbece drept ardere de tot. 4 Cu tunică sacră de in să se îmbrace, punându-şi pulpanele de in pe corpul său, şi să se încingă cu cingătoarea de in, şi pe cap să-şi lege mitra de in; vestminte sacre sunt aceste; şi el corpul său să-l spele cu apă, şi să se îmbrace cu dânsele. 5 Şi dela comunitatea fiilor lui Israel să ia doi ţapi spre sacrificiu pentru păcat, şi un berbece spre ardere de tot.
6 Şi Aaron să aducă viţelul sacrificiului pentru păcat, care este pentru sine, şi să facă espiare pentru sine şi pentru casa sa. 7 Şi să ia pre cei doi ţapi, şi să-i pună să stea înaintea lui Dumnezeu, la uşa cortului întrunirii. 8 Şi Aaron să arunce sorţi pentru cei doi ţapi: un sorţ pentru Dumnezeu, şi celalt sorţ pentru ţapul de trimis. 9 Şi Aaron să aducă ţapul, pe care a căzut sorţul Domnului, şi să-l pregătească ca sacrificiu pentru păcat. 10 Şi ţapul pre care a căzut sorţul, ca să fie ţapul de trimis, să se pună viu înaintea lui Dumnezeu, spre a face espiare printr’însul, şi spre a-l trimite ca ţapul de trimis în pustiu.
11 Şi Aaron să aducă viţelul cel de sacrificiu pentru păcat, cel pentru dânsul, şi să facă espiare pentru sine şi pentru casa sa, şi să junghie viţelul de sacrificiu pentru păcat, cel pentru dânsul. 12 Şi luând căţiuia plină de cărbuni aprinşi depe altarul de dinaintea lui Dumnezeu, şi amândouă mânile pline de tămâie aromatică măruntă, pre acestea să le aducă în lăuntrul perdelei. 13 Şi tămâia să o pună pe foc înaintea lui Dumnezeu, ca norul acelei tămâi să acopere propiţiitorul carele este deasupra chivotului mărturiei, ca să nu moară. 14 Şi luând el din sângele viţelului, să stropească cu degetul său înaintea propiţiitorului cătră răsărit; de şapte ori să stropească înaintea propiţiitorului din sânge cu degetul său.
15 Şi să junghie ţapul de sacrificiu pentru păcat, cel pentru popor, şi sângele lui să-l aducă în lăuntrul perdelei; şi să facă cu sângele lui după cum a făcut cu sângele viţelului, stropind cu el spre propiţiitor şi înaintea propiţiitorului: 16 Şi să facă el espiare pentru sanctuar, curăţindu-l de necurăţiile fiilor lui Israel şi de nedreptăţile lor în toate păcatele lor; aşa să facă şi cu cortul întrunirii, carele stă între ei, în mijlocul necurăţiei lor. 17 Şi nici un om să nu fie în cortul întrunirii, când va întra el în sanctuar spre a face espiare, până ce nu va ieşi şi nu va fi făcut el espiare pentru sine şi casa sa şi pentru toată adunarea lui Israel. 18 Şi să iasă la altar înaintea lui Dumnezeu, ca să facă espiare pentru acela, şi luând din sângele viţelului şi din sângele ţapului, să-l pună pe coarnele altarului jur împrejur; 19 şi să stropească preste dânsul din sânge cu degetul său şapte ori, şi astfel să-l cureţe, şi să-l sfinţească pre el de necurăţeniile fiilor lui Israel.
20 Şi sfârşind el facerea de espiare a sanctuarului, a cortului întrunirii şi a altarului, să aducă ţapul cel viu: 21 Şi Aaron să-şi pună amândouă mânile lui pe capul ţapului celui viu, şi să mărturisească preste dânsul toate nedreptăţile fiilor lui Israel şi toate călcările lor de lege întru toate păcatele lor; şi punându-le pre acestea pe capul ţapului, pre acesta să-l trimeată prin om anume în pustiu; 22 ca acel ţap să ia pre sine toate nedreptăţile lor, şi să le ducă în pământ nelocuit; şi acela să lase să se ducă ţapul în pustiu.
23 Şi Aaron să între în cortul întrunirii, şi să se desbrace de vestmintele sale de in, cu care se îmbrăcase, când a fost întrat în sanctuar, şi să le lase acolo; 24 şi să-şi spele corpul său cu apă într’un loc sfânt, şi să se îmbrace cu vesţmintele sale; apoi să iasă afară şi să sacrifice arderea de tot sau şi arderea de tot a poporului, şi să facă espiare pentru sine şi pentru popor. 25 Şi grăsimea sacrificiului pentru păcat să o facă să fumege pe altar.
26 Şi acela, care a lăsat să se ducă ţapul de trimis, să-şi spele vestmintele sale, şi să-şi scalde corpul său în apă, şi după aceea să între în tabără. 27 Şi viţelul cel de sacrificiu pentru păcat, şi ţapul cel pentru păcat, al căror sânge s’a adus în sanctuar spre a face espiare, să se scoată afară din tabără, şi să se ardă cu foc: pieile lor, carnea lor şi balega lor. 28 Şi cel ce va arde acestea să-şi spele vestmintele sale, şi să-şi scalde corpul său în apă, şi după aceea să între în tabără.
29 Şi aceasta să fie vouă lege în veci: în luna a şaptea, a zecea zi a lunei, să vă amărîţi sufletele voastre, şi nici un lucru să nu faceţi, nici moşteanul, nici străinul care petrece între voi. 30 Că în ziua aceasta se va face espiare pentru voi, spre a vă curăţi de toate păcatele voastre, ca voi curaţi să fiţi înaintea lui Dumnezeu. 31 Sabat de repaus să fie vouă aceasta, în care să vă amăriţi sufletele voastre. Lege în veci să fie aceasta! 32 Această espiare să o facă acel preot, care se va unge şi se va consacra spre a preoţi în locul părintelui său, după ce el se va fi îmbrăcat cu vestmintele cele de in, cu vestmintele sacre. 33 Şi să facă espiare pentru sfântul sanctuar şi pentru cortul întrunirii, şi pentru altar să facă el espiare, şi pentru preoţi şi pentru tot poporul acestei adunări. 34 Şi aceasta să fie vouă lege în veci, ca să se facă espiare pentru fiii lui Israel, pentru toate păcatele lor, odată în tot anul.
Şi Aaron făcu aşa, după cum poruncise Dumnezeu lui Moisi.