1 Şi Dumnezeu vorbi lui Moisi, zicând: Vorbeşte fiilor lui Israel, zicând: 2 De va păcătni careva prin neştiinţă în potriva oricăreia din poruncile lui Dumnezeu; făcând ceeace nu se cade a face, anume dintr’acestea: 3 Dacă preotul cel uns va fi păcătuit, trăgând pre popor în păcat; el pentru păcatul său, ce-l va fi făcut, să aducă lui Dumnezeu drept sacrificiu pentru păcat un viţel fără cusur; 4 şi să aducă viţelul la uşa cortului întrunirii, înaintea lui Dumnezeu şi să pună mâna sa pe capul viţelului, şi să junghie viţelul înaintea lui Dumnezeu; 5 şi preotul cel uns să ia din sângele viţelului, şi să-l aducă la cortul întrunirii; 6 şi preotul să întingă degetul său în sânge, şi de şapte ori să stropească din sânge înaintea lui Dumnezeu spre perdeaua sanctuarului. 7 Şi preotul să puie din acel sânge preste coarnele altarului de tămâie aromatică, carele este înaintea lui Dumnezeu în cortul întrunirii; şi tot sângele rămas al viţelului să-l toarne la piciorul altarului de ardere de tot, care este la uşa cortului întrunirii. 8 Şi toată grăsimea viţelului adus ca sacrificiu pentru păcat să o înalţe, adecă grăsimea ce acopere măruntaile, şi toată grăsimea depe măruntaie; 9 şi cei doi rărunchi cu grăsimea depe dânsii, cea depe coapse, şi prapurul depe ficat; cu rărunchii împreună să le scoată, 10 cum se scoată depe viţelul sacrificiului de mulţumire; şi preotul să aprinză altarul arderei de tot. 11 Şi pielea viţelului cu toată carnea lui împreună cu capul lui, şi picioarele lui, cu măruntaile şi cu balega lui; 12 Adecă tot viţelul rămas să-l scoată afară din tabără într’un loc curat, unde se leapădă cenuşa; şi să-l arză cu lemne pe foc; unde se varsă cenuşa.
13 Şi acă toată comunitatea lui Israel va păcătu prin neştiinţă, şi fapta a fost neştiută de comunitate; şi ei vor fi făcut vre-una din cele oprite de Dumnezeu, ce nu se cădea a face; şi s’a făcuţ vinovată; 14 după ce păcatul ce l-a făcut i-se va face cunoscut, atunci comunitatea să aducă un viţel drept sacrificiu pentru păcat, aducându-l înaintea cortului întrunirii; 15 şi bătrânii comunităţii să pună mânile lor pe capul viţelului înaintea lui Dumnezeu, şi să se junghie viţelul înaintea lui Dumnezeu. 16 Şi preotul cel uns să aducă din sângele viţelului la cortul întrunirii; 17 şi preotul să întingă degetul său în sânge, şi de şapte ori să stropească cu acesta înaintea lui Dumnezeu spre perdea; 18 şi dintr’acel sânge să pună pe coarnele altarului, care stă înaintea lui Dumnezeu în cortul întrunirii. Şi tot sângele cel rămas să-l toarne la piciorul altarului arderii de tot, ce stă la uşa cortului întrunirii. 19 Şi toată grăsimea lui să o ia dintr’însul, şi să o apriză pe altar. 20 Şi să facă cu viţelul, după cum a făcut cu viţelul sacrificiului pentru păcat, aşa să facă cu el; şi preotul să facă ispăşire pentru dânsii; şi se va ierta lor. 21 Şi viţelul rămas să-l scoată afară din tabără, şi să-l ardă, după cum a ars şi pe viţelul cel de mai înainte. Acesta este sacrificiu pentru păcatul comunităţii.
22 Când va păcătui unul dintre mai mari, şi va face vre-una din cele oprite de Domnul Dumnezeul său, ce nu se cade a face, din nebăgare de seamă, se face vinovat; 23 după ce păcatul prin care el a păcătuit i-se va face cunoscut; atunci el să aducă darul său un ţap fără cusur; 24 şi să-şi pună mâna sa pe capul ţapului, şi să-l junghie în locul unde se junghie arderile de tot, înaintea lui Dumnezeu. Sacrificiu pentru păcat este aceasta. 25 Şi preotul să ia cu degetul din sângele sacrificiului pentru păcat, şi să-l pună pe coarnele altarului arderii de tot, iar celalalt sânge să-l toarne la picioarele altarului de ardere de tot. 26 Şi toată grăsimea lui să o aprinză pe acest altar, ca şi grăsimea sacrificiului de mulţumire; şi preotul să facă ispăşirea pentru dânsul; şi i-se va ierta lui.
27 Şi dacă careva din poporul de rând va păcătui prin neştiinţă, făcând vre-una din cele oprite de Dumnezeu, adecă din cele ce nu se cade a face, ce va face vinovat: 28 După ce păcatul ce l-a făcut i-se va face cunoscut, sa aducă dar o iadă fără cusur pentru păcatul ce l-a făcut. 29 Şi să-şi pună mâna sa pe capul sacrificiului pentru păcat, şi să junghie sacrificiul pentru păcat în locul unde se junghie arderea de tot. 30 Şi preotul să ia din sângele aceluia cu degetul, şi să pună pe coarnele altarului arderii de tot; iar celalalt sânge al ei tot să-l verse la picioarele altarului. 31 Şi preotul să ia toată grăsimea lui, după cum s’a luat grăsimea sacrificiului de mulţumită; şi să o aprinză pe altar; miros plăcut lui Dumnezeu. Şi preotul să facă ispăşirea pentru dânsul, şi i-se va ierta lui.
32 Iar de va aduce miel drept sacrificiu pentru păcat, să-l aducă parte femeiască fără cusur. 33 Şi să-şi pună mâna sa pe capul sacrificiului pentru păcat, şi să o junghie sacrificiu pentru păcat în locul unde se junghie arderile de tot. 34 Şi preotul să ia cu degetul său din sângele acelui sacrificiu pentru păcat, şi să ungă coarnele altarului de ardere de tot; şi rămăşiţa sângelui să o verse la picioarele altarului. 35 Şi toată grăsimea lui să o ia, după cum a luat grăsimea dela oaie pentru sacrificiul de mulţumire, şi aceasta preotul să o facă să fumege pe altar lângă sacrificiul cu foc al lui Dumnezeu. Aşa să facă preotul ispăşire pentru păcatul său care l-a făcut; şi i-se va ierta lui.