1 Şi se apropiară fetele lui a Zelofead, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din neamurile lui Manase, fiul lui Iosif; şi numele fetelor sale erau acestea: Mahla, Noa, şi Hogla, şi Milca, şi Tirza. 2 Şi stând ele înaintea lui Moisi şi înaintea lui Eleazar preotul, şi înaintea mai marilor şi toată comunitatea, la uşa cortului întrunirii, ziseră: 3 Părintele nostru muri în pustiu, şi el nu fu în ceata celor ce se adunară contra Domnului, în ceata lui Cora; ci el muri pentru păcatul său; şi feciori nu avu. 4 Pentru ce dară să se stângă numele părintelui nostru din neamul său, că el n’a avut feciori? Dă-ne deci moştenire între fraţii părintelui nostru.
5 Şi Moisi aduse cauza lor înaintea Domnului. 6 Şi Domnul vorbi lui Moisi, zicând: 7 Drept au vorbit fetele lui Zelofead. Tu să dai lor stăpânire de moştenire între fraţii părintelui lor; şi moştenirea părintelui lor să o treci asupra lor. 8 Şi fiilor lui Israel să vorbeşti, zicând: Dacă va muri careva, şi nu va avea fii, atunci să faceţi ca moştenirea lui să treacă la fica lui. 9 Şi dacă nu va avea nici fică, atunci moştenirea lui să o daţi fraţilor lui. 10 Şi dacă nu va avea nici fraţi, atunci moştenirea lui să o daţi fraţilor părintelui său. 11 Şi dacă nici părintele său nu va avea fraţi, atunci moştenirea lui să o daţi rudei celei mai aproape din neamul său, şi acela să o moştenească; aceasta să fie fiilor lui Israel lege judecătorească, precum porunci Domnul lui Moisi.
12 Şi Domnul zise lui Moisi: Suie-te pe acest munte Abarim, şi te uită de vezi pământul, pre care l-am, dat eu fiilor lui Israel. 13 Şi după ce-l vei fi văzut, şi tu te vei adăogi la poporul tău, precum s’a adaos şi Aaron, fratele tău. 14 Pentru că voi v’aţi răsculat contra cuvântului meu, în deşertul Zin, la cearta comunităţii unde se cuvenia ca voi să mă sfinţiţi la acea apă înaintea ochilor lor. Aceasta fu apa de ceartă, la Kadeş, în deşertul Zin.
15 Şi Moisi vorbi Domnului; zicând: 16 Domnul Dumnezeul spiritelor a tot corpul, să pună un bărbat preste această comunitate, 17 care să iese înaintea lor şi să între înaintea lor; şi care să-i scoaţă şi să-i ducă: ca comunitatea Domnului să nu fie ca oile, cari n’au păstor.
18 Şi zise Domnul lui Moisi: Ia-ţi pre Iosua, fiul lui Nun, bărbatul întru care este spiritul meu, şi pune preste dânsul mâna ta; 19 şi-l pune înaintea lui Eleazar preotul, şi înaintea a toată comunitatea, şi-i dă ordinile tale în presenţa lor. 20 Şi pune preste dânsul din autoritatea ta, ca toată comunitatea fiilor lui Israel să-l asculte. 21 Şi să stea el înaintea lui Eleazar preotul, şi acesta să întrebe pentru dânsul pre Domnul prin judecata lui Urim, şi după cuvântul lui să iese, şi după cuvântul lui să între, el şi toţi fiii lui Israel cu dânsul, toată comunitatea.
22 Şi Moisi făcu după cum îi poruncise Domnul: şi luă pre Iosua, şi-l puse înaintea lui Eleazar preotul, şi înaintea comunităţii întregi. 23 Şi puse mânile sale pe dânsul, şi-i dădu ordinile sale, după cum vorbise Domnul prin Moisi.