1 Maestrului de cântare pe coarde. O învăţătură a lui David. 2 Ia în urechi, Dumnezeule, ruga mea, Şi nu te ascunde de cererea mea! 3 Ascultă-mă, şi răspunde-mi; Umblu rătăcind în întristarea mea, şi suspin 4 De vocea neamicului, De apăsarea nelegiuitului; Căci ei aruncă preste mine nefericire, Şi cu mânie mă urăsc. 5 Inima mea tremură în mine, Şi spaime de moarte au căzut preste mine. 6 Temere şi cutremur au venit preste mine, Şi groaza m’a acoperit. 7 Zis-am atuncia: „Cine-mi va da aripi ca de porumb? Să sbor, şi să găsesc linişte. 8 Iacă, departe aş sbura, În pustiu m’aş opri; Sela; 9 M’aş grăbi să scap dinaintea vântului aprig, de dinaintea furtunei.” 10 Nimiceşte-i, Doamne, împarte limbele lor, Căci văd silnicie şi ceartă în cetate: 11 Ziua şi noaptea ocolesc zidurile ei, Şi năcazul şi neliniştea sunt în mijlocul ei; 12 Răutatea este în lăuntrul ei; Apăsarea şi vicleşugul nu se depărtează din uliţele ei. 13 Că nu un neamic m’a batjocorit; Aş fi suferit aceasta; Nu cel ce mă ura s’a sculat asupra-mi; M’aş fi ascuns de el; 14 Ci tu, omule, care erai de o potrivă mie, Amicul meu şi cunoscutul meu; 15 Avut-am dulci întrevorbiri, Împreună mers-am în casa lui Dumnezeu cu mulţimea, 16 Surprindă-i moartea! Coboară-se de vii în infern! Căci răutate este în locuinţa lor, în lăuntrul lor. 17 Striga-voiu către Dumnezeu, Şi Domnul mă va mântui. 18 Seara şi dimineaţa şi la amiază mă voiu tângui, Şi voiu suspina; Şi el va asculta vocea mea. 19 Scuti-va cu pace vieaţa mea, în lupta ce mi-se face; Căci mulţi vin asupră-mi. 20 Dumnezeu va asculta, şi-i va umili, El, care tronează din vechime: Sela: Pre ei, pentru cari nu este speranţă de schimbare, Pre cei ce nu se tem de Dumnezeu. 21 Pus-au mânile lor pe cei ce erau în pace cu ei, Şi au frânt legământul făcut cu ei. 22 Cuvintele gurii ori-căruia din ei sunt mai alunecoase decât untul, Dar resbelul este în inima sa; Cuvintele sale sunt mai moi decât oleul, Dar ele sunt tot atâtea săbii. 23 Aruncă Domnului sarcina ta, Şi el te va uşura; Nu va lăsa în veci ca cel drept să se clatine. 24 Ci pre ei Dumnezeu îi va coborî în adâncul mormântului, Bărbaţii sângiurilor şi ai vicleşugului nu vor ajunge nici la jumătatea zilelor lor; Dar eu, eu mă încred în tine.