1 Şi regele David zise către întreaga adunare: Solomon, fiul meu, singurul, pre care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi gingaş, şi lucrul este mare; căci nu pentru oameni e palatul, ci pentru Domnul, Dumnezeu. 2 Şi acum, după toate puterile mele, făcut-am pregătiri pentru casa Dumnezeului meu; aur pentru cele de aur, argint pentru cele de argint, aramă pentru cele de aramă, fier pentru cele de fier, şi lemn pentru cele de lemn, pietre de onice, şi pietre de îmfibulat, pietre de împodobire şi de diferite colori, şi tot felul de pietre preţioase, şi pietre de marmoră, în mulţime. 3 Şi încă, fiindcă am binevoit pentru casa Dumnezeului meu, şi având tezaure de aur şi de argint, da-le-voiu casei Dumnezeului meu, pe lângă toate, pre care le-am pregătit pentru sfânta casă: 4 Trei mii talente de aur din aurul de Ofir, şi şapte mii talente de argint curăţit, pentru îmbrăcarea pereţilor caselor; 5 şi aur pentru cele de aur, şi argint pentru cele de argint, şi pentru toate lucrurile maistrilor. Şi cine este gata a consacra astăzi serviciul său Domnului?
6 Şi aduseră de bunăvoie capii caselor părinteşti, şi capii seminţiilor lui Israel, şi cei mai mari preste mii şi preste sute, şi cei mai mari preste avutul regelui; 7 şi dădură pentru lucrarea casei lui Dumnezeu, cinci mii talanţi de aur, şi zece mii drahme, şi zece mii talanţi de argint, şi optsprezece mii talanţi de aramtă, şi o sută mii talanţi de fier. 8 Şi la cine s’au găsit pietre preţioase, acela le-a dat la tezaurul casei Domnului, în mâna lui Iehiel, Gherşonitul.
9 Şi poporul se bucură, căci le aducea de bunăvoie; că din toată inima dăruiau Domnului; încă şi David regele se bucură cu bucurie mare.
10 Şi David binecuvântă pre Domnul înaintea întregei adunări, şi zise: Binecuvântat să fii tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, părintele nostru, din veci şi în veci. 11 A ta, Doamne, este mărirea, şi puterea, mărirea şi biruinţa, şi măreţia; căci totul în cer şi pe pământ este al tău; a ta, Doamne, este împărăţia, şi tu eşti înălţat cap preste toate. 12 Şi averea şi onoarea dela tine vin; şi tu eşti domn preste toate, si în mâna ta este tărie şi putere, în mâna ta stă de a face totul mare şi tare. 13 Şi acum, Dumnezeul nostru, îţi mulţumim, şi lăudăm numele tău cel strălucit. 14 Căci cine sunt eu, şi ce este poporul meu, ca să putem dărui atâtea? Căci dela tine vine totul, şi din al tău ţi-am dat noi; 15 căci străini suntem înaintea ta, şi nemernici ca toţi părinţii noştri; ca o umbră sunt zilele noastre pe pământ, şi nu este nici o rămânere. 16 Domnul, Dumnezeul nostru, aceasta întreagă adunătură, ce am pregătit spre a-ţi zidi casă pentru numele tău cel sfânt, din mâna ta este ea, şi al tău este totul. 17 Ştiu, Dumnezeul meu, că cerci inima, şi că iubeşti dreptul. Şi eu cu inima dreaptă am dăruit toate acestea, şi pre poporul tău, care se află aicea, l-am văzut cu bucurie dăruindu-ţi. 18 Doamne, Dumnezeul lui Abraam, al lui Isaac şi al lui Israel, părinţii noştri păstrează în veci aceasta în închipuirea cugetelor inimei poporului tău, şi îndreaptă inimele lor către tine. 19 Şi lui Solomon, fiul meu, dă-i inimă desevârşită, ca să păzească poruncile tale, mărturiile tale şi legile tale, şi să facă toate acestea şi să zidească palatul, pentru care am făcut pregătirile.
20 Şi David zise către toată adunarea: Binecuvântaţi pre Domnul, Dumnezeul vostru. Şi toată adunarea binecuvântă pre Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, şi se plecară, şi se plecară Domnului şi regelui. 21 Şi junghiară sacrifiicii Domnului, şi aduseră a doua zi Domnului arderi de tot: o mie tauri, o mie berbeci, o mie miei, cu libaţiunile lor, şi alte sacrificii în mulţime, pentru tot Israelul. 22 Şi mâncară şi beură înaintea Domnului în aceeaşi zi cu bucurie mare.
Şi făcură pentru a doua dată pre Solomon, fiul lui David, rege, şi-l unseră Domnului să fie domn, şi pre Zadok să fie preot.
23 Şi Solomon şezu pe tronul Domnului ca rege în locul lui David, părintele său; şi el prospera, şi tot Israelul îl asculta pre el. 24 Şi toţi mai marii şi vitejii şi toţi fiii regelui David se supuseră lui Solomon, regele. 25 Şi Domnul făcu pre Solomon mare foarte înaintea a tot Israelul, şi-i văzu atâta strălucire regească, că asemenea acesteia n’avu nici un rege preste Israel mai nainte de el.
26 Aşa David, fiul lui Isai, domni preste tot Israelul. 27 Şi zilele câte a domnit el preste Israel fură patruzeci ani. La Hebron a domnit şapte ani, şi la Ierusalim a domnit treizeci şi trei ani. 28 Şi muri în bătrâneţe fericite, sătul de zile, de avere şi de onoare; şi Solomon, fiul său, se făcu rege în locul său. 29 Şi faptele lui David, regele, cele dintâi şi cele de pe urmă, iacă sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, şi în cartea lui Natan, profetul, şi în carteia lui Gad, văzătorul; 30 împreună cu toată domnia lui şi cu toate faptele lui cele mari, şi cu timpurile, cari trecură preste dânsul şi preste Israel şi preste toate regatele ţărilor.