1 Vedeţi ce dragoste mare ne-a dăruit Tatăl: să ne numim copii ai lui Dumnezeu – şi suntem! De aceea nu ne cunoaşte lumea: pentru că nu L-a cunoscut nici pe El.
2 Iubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Încă n-a fost revelat ce vom fi, dar ştim că atunci când se va arăta El vom fi ca El, pentru că-L vom vedea aşa cum este.
3 Oricine are în El această speranţă se curăţeşte, aşa cum şi El este curat.
4 Oricine comite păcat comite nelegiuire – păcatul este nelegiuire.
5 Ştiţi că El a fost revelat ca să îndepărteze păcatele – şi în El nu este păcat.
6 Oricine rămâne în El nu trăieşte o viaţă caracterizată de păcat; oricine trăieşte aşa nici nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut.
7 Copilaşi, să nu vă înşele nimeni! Cel care face ceea ce e drept este drept, aşa cum El este drept.
8 Cel care trăieşte o viaţă caracterizată de păcat este de la Diavolul – pentru că Diavolul păcătuieşte de la început. Tocmai pentru aceasta a fost revelat Fiul lui Dumnezeu: ca să distrugă lucrările Diavolului.
9 Oricine este născut din Dumnezeu nu trăieşte o viaţă caracterizată de păcat, pentru că în el este natura lui Dumnezeu: el nu poate trăi o viaţă caracterizată de păcat, fiindcă este născut din Dumnezeu.
10 Prin aceasta se pot cunoaşte copiii lui Dumnezeu şi copiii Diavolului: oricine nu face ceea ce este drept nu este de la Dumnezeu – şi nici cel care nu-l iubeşte pe fratele lui.
11 Acesta este mesajul pe care l-aţi auzit de la început: să ne iubim unii pe alţii –
12 nu ca şi Cain, care era de la Cel rău şi care l-a omorât pe fratele lui! Şi de ce l-a omorât? Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau drepte!
13 Să nu vă miraţi, fraţilor, dacă lumea vă urăşte!
14 Noi ştim că am trecut de la moarte la viaţă pentru că îi iubim pe fraţi; cine nu iubeşte rămâne în moarte.
15 Oricine îşi urăşte fratele este ucigaş – şi ştiţi că nici un ucigaş nu are în el viaţa veşnică.
16 Prin aceasta am cunoscut dragostea: că El Şi-a dat viaţa pentru noi. Iar noi trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi.
17 Dacă însă cineva dispune de bunuri aparţinând acestei lumi şi-l vede pe fratele lui în nevoi, dar refuză să-i arate milă – atunci cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu?!
18 Copilaşi, să nu iubim cu vorba şi cu buzele, ci prin faptă şi adevăr!
19 Prin aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi vom fi încrezători în prezenţa Lui
20 oricând ne-ar condamna inimile noastre – pentru că Dumnezeu este mai mare decât inimile noastre şi cunoaşte totul.
21 Iubiţilor, dacă nu ne condamnă inimile noastre, atunci avem curaj înaintea lui Dumnezeu,
22 iar dacă cerem ceva, primim de la El, pentru că ascultăm de poruncile Lui şi facem ceea ce-I place.
23 Iar porunca Lui este aceasta: să credem în Numele Fiului Său, Isus Cristos, şi să ne iubim unii pe alţii aşa cum ne-a poruncit.
24 Cel care ascultă de poruncile Lui rămâne în El, iar El în acesta. Prin aceasta cunoaştem că El rămâne în noi: prin Duhul pe care ni L-a dat.