1 iar Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor.
2 Dis-de-dimineaţă a venit iarăşi în Templu şi tot poporul a venit la El. El S-a aşezat şi a început să-i înveţe.
3 Învăţătorii Legii au adus o femeie care fusese prinsă comiţând adulter. Au pus-o în mijloc
4 şi L-au întrebat: „Învăţătorule, această femeie a fost prinsă chiar în timp ce comitea adulterul.
5 În Lege, Moise ne-a poruncit ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Tu ce spui?”
6 Au spus aceste lucruri ca să-L pună la încercare, pentru ca să aibă cu ce să-L acuze. Isus însă S-a aplecat şi a început să scrie cu degetul pe pământ.
7 Cum ei continuau să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: „Acela dintre voi care este fără vină, să arunce primul cu piatra în ea!”
8 Apoi S-a aplecat din nou şi a continuat să scrie cu degetul pe pământ.
9 Când au auzit aceasta, au ieşit unul câte unul, începând de la cei bătrâni – şi Isus a rămas singur cu femeia care stătea în mijloc.
10 Isus S-a ridicat şi a întrebat-o: „Femeie, unde sunt toţi? Nu te-a condamnat nimeni?”
11 Ea a răspuns: „Nimeni, Doamne!” Isus i-a zis: „Nici Eu nu te condamn; du-te – şi de acum înainte să nu mai păcătuieşti!”
12 Isus le-a vorbit din nou: „Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”
13 Fariseii i-au zis: „Tu depui mărturie despre Tine – deci mărturia Ta nu este adevărată.”
14 Isus le-a răspuns: „Chiar dacă Eu sunt Cel care depun mărturie cu privire la Mine Însumi, mărturia Mea este totuşi adevărată, pentru că Eu ştiu de unde vin şi unde mă duc, dar voi nu ştiţi nici de unde vin şi nici unde mă duc.
15 Voi judecaţi după standarde omeneşti – Eu nu judec pe nimeni.
16 Însă chiar dacă aş judeca, judecata Mea ar fi adevărată, pentru că nu judec singur, ci judec împreună cu Tatăl Meu, care M-a trimis.
17 Şi chiar în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată –
18 cu privire la Mine depun mărturie Eu şi cu privire la Mine depune mărturie şi Tatăl care M-a trimis.”
19 Atunci I-au zis: „Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: „Nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine şi nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, L-aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.”
20 Aceste cuvinte le-a spus în trezorerie, în timp ce dădea învăţătură în Templu, dar nu L-a arestat nimeni, pentru că încă nu-I venise timpul.
21 Le-a vorbit din nou: „Eu mă duc, iar voi Mă veţi căuta, însă veţi muri în păcatul vostru. Voi nu puteţi veni acolo unde mă duc Eu.”
22 Iudeii şi-au zis: „Nu cumva are de gând să Se omoare, pentru că spune: „voi nu puteţi veni acolo unde mă duc Eu”?”
23 El le-a zis: „Voi sunteţi de jos – Eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta – Eu nu sunt din lumea aceasta.
24 Vă spun că veţi muri în păcatele voastre – dacă nu credeţi că Eu sunt, veţi muri în păcatele voastre.”
25 Ei L-au întrebat: „Cine eşti Tu?” Isus le-a răspuns: „Ce vă spun de la început?
26 Eu am multe de spus şi de condamnat cu privire la voi, însă Cel care M-a trimis este adevărat, iar Eu spun lumii ceea ce am auzit de la El.”
27 Ei nu şi-au dat seama că vorbea despre Tatăl.
28 Isus le-a zis: „Când Îl veţi înălţa pe Fiul Omului – atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine, ci că spun aceste lucruri aşa cum M-a învăţat Tatăl,
29 iar Cel care M-a trimis este cu Mine – şi nu M-a lăsat singur, pentru că Eu fac întotdeauna ceea ce-I este plăcut.”
30 După ce a spus acestea, mulţi au crezut în El.
31 Atunci Isus le-a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, atunci sunteţi într-adevăr ucenicii Mei
32 şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera.”
33 Ei I-au răspuns: „Suntem descendenţii lui Avraam şi n-am fost niciodată sclavii nimănui – deci cum spui Tu: „veţi fi eliberaţi”?!”
34 Isus le-a răspuns: „Vă spun că, într-adevăr, oricine păcătuieşte este sclav al păcatului –
35 dar sclavul nu rămâne veşnic în casă, însă fiul rămâne veşnic.
36 Aşadar, dacă Fiul vă eliberează, veţi fi liberi cu adevărat.
37 Ştiu că sunteţi descendenţii lui Avraam, dar cu toate acestea încercaţi să Mă omorâţi, întrucât Cuvântul Meu nu are loc în voi.
38 Eu spun ceea ce am văzut la Tatăl – iar voi ar trebui să faceţi ceea ce aţi auzit de la Tatăl.”
39 Ei I-au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam!” Isus le-a zis: „Dacă aţi fi copiii lui Avraam, aţi face ceea ce a făcut Avraam.
40 Însă acum încercaţi să Mă omorâţi – pe Mine, un om care v-a spus adevărul pe care l-a auzit de la Dumnezeu. Avraam n-ar fi făcut aceasta!
41 Voi faceţi deci ceea ce face tatăl vostru!” Atunci i-au zis: „Noi nu suntem născuţi din adulter! Avem un Tată: pe Dumnezeu!”
42 Isus le-a zis: „Dacă Tatăl vostru ar fi Dumnezeu, atunci M-aţi iubi, pentru că Eu de la Dumnezeu am venit aici. Eu n-am venit de la Mine, ci El M-a trimis.
43 De ce nu înţelegeţi ce spun? Pentru că nu puteţi să acceptaţi Cuvântul Meu!
44 Voi sunteţi de la tatăl vostru: Diavolul – şi vreţi să îndepliniţi dorinţele tatălui vostru! El a fost de la început ucigaş şi n-a rămas în adevăr, pentru că în el nu există adevăr. Când spune o minciună, el face doar ceea ce este natural pentru el, pentru că el este mincinos şi tatăl minciunii!
45 Însă pentru că Eu spun adevărul, nu Mă credeţi!
46 Care dintre voi Mă poate dovedi vinovat de păcat? Dacă spun adevărul, de ce nu Mă credeţi?
47 Cel care este de la Dumnezeu primeşte cuvintele lui Dumnezeu – de aceea nu le acceptaţi voi: pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu!”
48 Iudeii I-au răspuns: „Nu spunem noi bine că Tu eşti samaritean şi că ai demon?!”
49 Isus le-a răspuns: „Eu nu am demon, ci Îl onorez pe Tatăl Meu – dar voi nu Mă onoraţi pe Mine.
50 Totuşi, Eu nu caut glorie pentru Mine – este Unul care o caută şi care este judecător.
51 Vă spun că, într-adevăr, cel care ascultă de Cuvântul Meu nu va vedea moartea niciodată.”
52 Atunci iudeii I-au spus: „Acum ştim cu siguranţă că ai demon! Atât Avraam cât şi profeţii au murit – şi totuşi Tu spui: „cel care ascultă de Cuvântul Meu nu va gusta moartea niciodată”!
53 Oare eşti Tu mai mare decât strămoşul nostru Avraam, care a murit?! Şi profeţii au murit! Cine crezi Tu că eşti?!”
54 Isus le-a răspuns: „Dacă Eu Mă glorific pe Mine, gloria Mea nu înseamnă nimic. Cel care Mă glorifică pe Mine este Tatăl Meu – Cel despre care voi spuneţi: „Este Dumnezeul nostru!”,
55 deşi nu-L cunoaşteţi. Eu însă Îl cunosc, iar dacă aş spune că nu-L cunosc, aş fi mincinos – la fel ca voi. Însă Îl cunosc şi ascult de Cuvântul Lui.
56 Avraam, strămoşul vostru, s-a bucurat nespus că va vedea ziua Mea. A văzut-o – şi s-a bucurat.”
57 Atunci iudeii I-au zis: „N-ai nici cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?!”
58 Isus le-a răspuns: „Vă spun că, într-adevăr, Eu sunt încă dinainte ca Avraam să se fi născut!”
59 Atunci au luat pietre ca să arunce în El, însă Isus S-a ascuns şi a ieşit din Templu.