10
Căci nu voiesc, fraţilor, ca voi să nu ştiţi că părinţii noştri au fost toţi sub nor şi toţi au trecut prin mare şi’ntru Moise toţi s’au botezat în nor şi în mare şi toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovnicească şi toţi aceeaşi băutură duhovnicească au băut – pentru că beau din duhovniceasca piatră care-i urma, iar piatra era Hristos. Dar cei mai mulţi din ei nu I-au plăcut lui Dumnezeu, căci au căzut în pustie.
Şi aceste pilde pentru noi s’au făcut, ca să nu poftim la cele rele, aşa cum au poftit aceia. Nici închinători la idoli să nu vă faceţi, ca unii din ei; precum este scris: A şezut poporul să mănânce şi să bea şi s’au sculat să joace; nici să nu ne desfrânăm, aşa cum s’au desfrânat unii din ei şi’ntr’o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii; nici să-L ispitim pe Domnul, aşa cum L-au ispitit unii din ei şi au pierit de şerpi; 10 nici să cârtiţi, aşa cum au cârtit unii din ei, şi nimiciţi au fost de către Nimicitor.
11 Şi toate acestea li s’au întâmplat lor ca pilde şi au fost scrise spre povăţuirea noastră, a celor care-am ajuns sfârşiturile veacurilor. 12 Prin urmare, cel căruia i se pare că stă’n picioare să ia seama să nu cadă. 13 Ispită nu v’a cuprins decât la măsura omenească. Dar credincios este Dumnezeu, Care nu va îngădui să fiţi ispitiţi mai mult decât vă stă’n putere, ci odată cu ispita vă va aduce şi calea de a ieşi din ea, ca s’o puteţi răbda.
14 De aceea, iubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli. 15 Ca unor înţelepţi vă vorbesc; judecaţi voi ce vă spun. 16 Paharul binecuvântării pe care noi îl binecuvântăm, nu este oare împărtăşirea cu Sângele lui Hristos? Pâinea pe care noi o frângem, nu este oare împărtăşirea cu Trupul lui Hristos? 17 De vreme ce este o singură Pâine, noi, cei mulţi, un singur trup suntem, fiindcă toţi dintr’o singură Pâine ne împărtăşim. 18 Priviţi-l pe Israel cel după trup: Cei ce mănâncă jertfele, nu sunt ei oare părtaşi altarului? 19 Ce vreau să spun?: că ceea ce i s’a jertfit idolului este ceva?, sau că idolul este ceva? 20 Nu, ci doar că ceea ce jertfesc păgânii, jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu. Şi eu nu vreau ca voi să deveniţi părtaşi ai demonilor. 21 Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul demonilor; nu vă puteţi împărtăşi din masa Domnului şi din masa demonilor. 22 Oare vrem să stârnim gelozia lui Dumnezeu? Suntem noi mai tari decât El?…
23 Toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate folosesc. Toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. 24 Nimeni să nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale celuilalt. 25 Mâncaţi tot ce se vinde în măcelărie, fără să puneţi întrebări pe temei de conştiinţă, 26 căci al Domnului e pământul şi plinirea lui. 27 Dacă cineva dintre necredincioşi vă cheamă la masă şi vreţi să vă duceţi, mâncaţi orice vă este pus înainte, fără să puneţi nici o întrebare pe temei de conştiinţă. 28 Dar dacă cineva vă va spune: Aceasta este din jertfa idolilor!, să nu mâncaţi, din pricina celui ce v’a spus şi pe temei de conştiinţă – 29 dar conştiinţa, zic eu, nu a ta, ci a celuilalt; căci de ce să fie libertatea mea judecată de o altă conştiinţă? 30 Dacă eu sunt părtaş întru a da mulţumire, de ce să fiu defăimat pentru ceea ce mulţumesc?
31 Aşa că: ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre slava lui Dumnezeu să le faceţi. 32 Nu le fiţi poticnire nici Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii lui Dumnezeu, 33 aşa cum şi eu tuturor le plac întru toate, necăutând folosul meu, ci pe al celor mulţi, pentru ca ei să se mântuiască.