1 Şi eu, fraţilor, n’am putut să vă vorbesc ca unor oameni duhovniceşti, ci ca unora trupeşti, ca unor prunci întru Hristos. 2 Cu lapte v’am hrănit, nu cu bucate, căci încă nu eraţi în stare; şi nici chiar acum nu sunteţi în stare, 3 fiindcă sunteţi încă trupeşti. Atâta vreme cât între voi există invidie şi ceartă şi dezbinări, nu sunteţi oare trupeşti, şi nu după firea omenească vă purtaţi? 4 Când unul zice: Eu sunt al lui Pavel!, iar altul: Eu sunt al lui Apollo!, oare nu sunteţi oameni trupeşti?

5 Ei bine, ce este Apollo? dar Pavel, ce este?: Slujitori prin care voi aţi crezut, şi după cum i-a dat fiecăruia Dumnezeu. 6 Eu am sădit, Apollo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească. 7 Aşa că nici cel ce sădeşte e ceva, nici cel ce udă, ci Dumnezeu, Cel ce face să crească. 8 Cel ce sădeşte şi cel ce udă sunt una, dar fiecare-şi va primi plata după osteneala sa. 9 Că noi împreună-lucrători cu Dumnezeu suntem; voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu.

10 Potrivit harului lui Dumnezeu ce mi s’a dat, eu ca un iscusit meşter-ziditor am pus temelia; un altul însă zideşte pe ea. Dar fiecare să ia seama la felul cum zideşte; 11 că o altă temelie nu poate nimeni să pună în afara celei puse, care este Iisus Hristos. 12 Iar dacă pe această temelie zideşte cineva cu aur, cu argint, cu pietre scumpe, cu lemn, cu fân, cu paie, 13 lucrul fiecăruia se va face cunoscut; îl va vădi Ziua; fiindcă el în foc se descoperă, şi focul însuşi va lămuri cum anume e lucrul fiecăruia. 14 Dacă lucrul pe care cineva l-a zidit deasupra rămâne, acela plată va primi; 15 dacă lucrul cuiva va fi ars, păgubit va fi; el însă se va mântui, dar aşa ca prin foc.

16 Nu ştiţi oare că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte’ntru voi? 17 De va strica cineva templul lui Dumnezeu, îl va strica pe el Dumnezeu, pentru că sfânt este templul lui Dumnezeu, care sunteţi voi.

18 Nimeni să nu se înşele pe sine. Dacă’ntre voi i se pare cuiva că-i înţelept în veacul acesta, să se facă nebun ca să devină înţelept. 19 Că înţelepciunea lumii acesteia nebunie este în faţa lui Dumnezeu; pentru că scris este: Cel ce-i prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor. 20 Şi iarăşi: Domnul cunoaşte gândurile înţelepţilor, că sunt deşarte. 21 Aşa că nimeni să nu se laude cu oamenii; fiindcă totul e al vostru, 22 fie Pavel, fie Apollo, fie Chefa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie cele de acum, fie cele viitoare, toate sunt ale voastre; 23 iar voi, ai lui Hristos; iar Hristos, al lui Dumnezeu.