5
1 De peste tot se aude că’ntre voi există desfrânare, şi’ncă o astfel de desfrânare cum nici între păgâni nu se pomeneşte, ca unul să trăiască cu femeia tatălui său!
2 Şi voi, vă împăunaţi!, în loc ca mai degrabă să fi fost cuprinşi de jale, pentru ca cel ce a făcut această faptă să fie scos din mijlocul vostru.
3 Ci eu, deşi departe cu trupul, dar de faţă cu duhul, ca şi cum aş fi de faţă l-am şi judecat pe cel ce a făcut una ca aceasta:
4 În numele Domnului nostru Iisus Hristos, voi şi duhul meu fiind adunaţi cu puterea Domnului nostru Iisus Hristos,
5 pe unul ca acesta să-l daţi Satanei spre pieirea trupului, pentru ca sufletul să se mântuiască în ziua Domnului Iisus!
6 Lauda voastră nu e bună. Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura?
7 Curăţiţi-vă deci de aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, aşa cum şi sunteţi fără aluat; căci Hristos, Paştile nostru, S’a jertfit pentru noi.
8 De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului.
9 V’am scris în epistolă să nu vă amestecaţi cu desfrânaţii;
10 nu pe de-a’ntregul cu desfrânaţii acestei lumi, sau cu lacomii şi hrăpitorii, sau cu închinătorii la idoli, că altfel ar trebui să ieşiţi din lume;
11 dar acum v’am scris să nu vă amestecaţi cu vreunul care, deşi numindu-se frate, va fi desfrânat, sau lacom, sau închinător la idoli, sau ocărâtor, sau beţiv, sau hrăpitor. Cu unul ca acesta nici să nu mâncaţi.
12 Căci ce-am eu cu cei din afară, ca să-i judec eu? Iar pe cei dinlăuntru, nu-i judecaţi voi?
13 Pe cei din afară însă îi va judeca Dumnezeu. Pe cel rău scoateţi-l din mijlocul vostru!