1 Preoţii, leviţii şi toată seminţia lui Levi nu vor avea parte şi nici moştenire cu Israel; moştenirea lor sunt jertfele Domnului: cu acelea se vor hrăni. 2 [Levi] nu va avea moştenire între fraţii săi; moştenirea lui este Domnul, aşa cum i s’a spus.

3 Iată care e dreptul preoţilor din partea poporului, din partea celor ce aduc jertfe, fie bou, fie oaie: preotului îi vei da şoldul, fălcile şi stomacul. 4 De asemenea, pârga grâului tău şi pe a vinului tău şi pe a untdelemnului tău, precum şi pârga de la tunderea oilor tale i le vei da lui, 5 că pe el l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, din toate seminţiile tale, să stea înaintea Domnului, Dumnezeului tău, ca să slujească şi să binecuvinteze întru numele Domnului, el şi fiii săi întru fiii lui Israel de-a pururi.

6 Dacă un levit va veni din vreuna din cetăţile voastre, de oriunde s’ar afla fiii lui Israel, de acolo unde locuieşte el, şi-i pofteşte sufletul să vină în locul pe care-l va alege Domnul, 7 el va sluji numelui Domnului, Dumnezeului tău, întocmai ca şi toţi fraţii săi, leviţii, care stau acolo înaintea Domnului; 8 el va avea ca hrană parte egală, pe lângă ceea ce vinde din moştenirea părintească.

9 Iar după ce vei intra tu în ţara pe care ţi-o dă ţie Domnul, Dumnezeul tău, să nu te înveţi a face aceleaşi urâciuni pe care le fac acele neamuri. 10 Întru tine să nu se afle nimeni care să-şi treacă fiul sau fiica prin foc, nici unul care vesteşte prevestind, nici un prezicător sau ghicitor sau vrăjitor 11 sau vreunul care descântă farmece sau care cheamă spirite sau care citeşte minunăţiile sau care vorbeşte cu morţii. 12 Căci urâciune este înaintea Domnului tot cel ce face acestea, şi din pricina unor astfel de urâciuni îi va nimici Domnul, Dumnezeul tău, de la faţa ta.

13 Tu însă fii desăvârşit în faţa Domnului, Dumnezeului tău. 14 Că neamurile acestea, pe care tu le vei moşteni, ascultă de vrăjitori şi de prevestitori; dar ţie Domnul, Dumnezeul tău, nu ţi le îngăduie. 15 Prooroc ca mine îţi va ridica Domnul, Dumnezeul tău, dintre fraţii tăi; de El să ascultaţi. 16 – Este’ntocmai ceea ce tu ai cerut în Horeb de la Domnul, Dumnezeul tău, în ziua adunării, zicând: Mai mult să nu mai auzim glasul Domnului, Dumnezeului nostru, iar focul acesta mare să nu-l mai vedem, ca să nu murim. 17 Şi a zis Domnul către mine: Bine-au zis ce-au zis. 18 Prooroc asemenea ţie le voi ridica dintre fraţii lor şi voi pune cuvintele Mele în gura Lui şi El le va grăi după cum Îi voi porunci Eu. 19 Iar omul care nu va asculta de cuvântul lui, de oricâte va grăi Proorocul acela întru numele Meu, Eu sunt Cel ce-i va cere socoteală. 20 Iar proorocul care va îndrăzni să grăiască în numele Meu cuvânt pe care nu Eu i-am poruncit să-l grăiască, şi care va grăi în numele altor dumnezei, acel prooroc va muri –.

21 Iar dacă vei zice’ntru inima ta: Cum vom cunoaşte cuvântul pe care nu Domnul l-a grăit?: 22 Când proorocul a grăit în numele Domnului, dar ceea ce a spus el nu se va plini şi nu se va’ntâmpla, atunci nu Domnul a grăit cuvântul acela; din duh păgân a vorbit acel prooroc; să nu vă ţineţi de el.