1 Pavel şi Timotei, slujitori ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinţilor întru Hristos Iisus care sunt în Filipi împreună cu episcopii şi diaconii [lor]: 2 Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Iisus Hristos!

3 Mulţumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi amintesc de voi. 4 Întotdeauna în toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toţi cu bucurie 5 din pricina părtăşiei voastre la Evanghelie, din ziua cea dintâi până acum, 6 încredinţat fiind eu de aceasta: cel care a început în voi lucrul cel bun îl va duce la capăt până în ziua lui Hristos Iisus, 7 aşa cum drept este să gândesc eu despre voi toţi; pentru că pe voi toţi vă am la inimă, cei ce sunteţi cu mine părtaşi ai harului, şi în lanţurile mele, şi în apărarea şi întărirea Evangheliei. 8 Martor îmi este Dumnezeu că pe toţi vă doresc în dorul lui Hristos Iisus. 9 Şi aceasta mă rog: ca iubirea voastră încă mai mult şi mai mult să prisosească întru cunoştinţă şi’ntru toată priceperea, 10 să le osebiţi pe cele ce sunt mai bune, pentru ca să fiţi voi curaţi şi nepoticniţi în ziua lui Hristos, 11 plini de roada dreptăţii care vine prin Iisus Hristos spre slava şi lauda lui Dumnezeu.

12 Dar vreau să ştiţi, fraţilor, că cele petrecute cu mine s’au întors mai degrabă spre sporirea Evangheliei, 13 că lanţurile mele pe care le port întru Hristos au ajuns cunoscute întregului pretoriu şi tuturor celorlalţi; 14 şi cei mai mulţi dintre fraţi, încredinţare având în Domnul prin lanţurile mele, cu mult mai mult îndrăznesc să grăiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu. 15 Unii, e drept, Îl propovăduiesc pe Hristos prin invidie şi prin ceartă, dar alţii prin bunăvoinţă; 16 unii o fac din iubire, ştiind că eu stau aici pentru apărarea Evangheliei; 17 alţii însă din invidie Îl vestesc pe Hristos, nu cu gânduri curate, ci socotind să-mi sporească necazul în lanţurile mele. 18 Dar ce-i cu asta? Nimic altceva decât că’n tot chipul, fie din făţărnicie, fie’ntru adevăr, Hristos Se propovăduieşte, şi’ntru aceasta mă bucur. Şi încă mă voi bucura, 19 fiindcă ştiu că aceasta îmi va fi mie spre mântuire, prin rugăciunile voastre şi cu ajutorul Duhului lui Iisus Hristos, 20 potrivit cu aşteptarea mea stăruitoare şi cu nădejdea mea că’ntru nimic nu voi fi ruşinat, ci că’ntru toată îndrăznirea, acum ca’ntotdeauna, Hristos va fi preamărit în trupul meu, fie prin viaţă, fie prin moarte; 21 căci pentru mine a trăi este Hristos, şi a muri este câştig.

22 Dar dacă a trăi în trup înseamnă a-i da lucrării mele roadă, atunci nu ştiu ce voi alege. 23 Sunt strâns din două părţi: am dorinţa să mă despart de trup şi să fiu împreună cu Hristos, că e cu mult mai bine; 24 dar să rămân în trup e mai de trebuinţă, de dragul vostru. 25 Şi încredinţat fiind eu de aceasta, ştiu că voi rămâne şi că voi petrece cu voi cu toţi spre propăşirea voastră şi spre bucuria credinţei, 26 pentru ca lauda voastră’ntru mine să prisosească’n Hristos Iisus prin revenirea mea la voi.

27 Numa’ să vă purtaţi în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu şi văzându-vă, fie nefiind de faţă, să aud despre voi că staţi cu tărie într’un singur duh, într’un singur suflet luptându-vă împreună pentru credinţa Evangheliei, 28 fără ca’ntru ceva să vă înfricoşaţi de cei potrivnici, ceea ce pentru ei este un semn de pierzare, dar pentru voi, de mântuire; şi aceasta, de la Dumnezeu. 29 Căci de dragul lui Hristos vi s’a dat vouă nu numai să credeţi în El, dar şi să pătimiţi pentru El, 30 ducând aceeaşi luptă pe care-aţi văzut-o la mine şi’n care-acum auziţi că sunt.