2 Paralipomena
1
1 Şi Solomon, fiul lui David, a prins putere asupra regatului său; iar Domnul, Dumnezeul său, era cu el şi l-a umplut de slavă.
2 Solomon a grăit către întregul Israel, către căpeteniile peste mii şi către sutaşi şi către judecători şi către toţi dregătorii de peste Israel şi către capii de familie.
3 Şi Solomon, împreună cu toată adunarea, a mers pe înălţimea de pe Gabaon, unde se afla cortul mărturiei lui Dumnezeu, cel pe care Moise, robul lui Dumnezeu, îl făurise în pustie.
4 (Cât despre chivotul lui Dumnezeu, David îl adusese din cetatea Chiriat-Iearim în locul pe care el, David, i-l pregătise atunci când i-a întins cort în Ierusalim).
5 Şi jertfelnicul de aramă, pe care-l făcuse Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla acolo, în faţa cortului Domnului, iar Solomon şi adunarea l-au cercetat.
6 Pe acest jertfelnic de aramă, care se afla înaintea Domnului, în cort, a adus Solomon o mie de arderi-de-tot.
7 În noaptea aceea i s’a arătat Dumnezeu lui Solomon şi i-a zis: „Cere: ce să-ţi dau?”
8 Iar Solomon I-a zis lui Dumnezeu: „Tu ai făcut mare milă cu David, părintele meu, iar pe mine m’ai făcut rege în locul său.
9 Şi acum, Doamne, Dumnezeule: credincios să rămână numele Tău asupra lui David, părintele meu, de vreme ce Tu m’ai făcut rege peste un popor numeros ca ţărâna pământului.
10 Acum, dă-mi înţelepciune şi pricepere ca să ies şi să intru în faţa acestui popor!; căci cine oare îl va judeca pe acest mare popor al Tău?”
11 Şi a zis Dumnezeu către Solomon: „De vreme ce aceasta a fost în inima ta, şi n’ai cerut multă bogăţie, nici slavă, nici viaţa vrăjmaşilor, şi nici zile multe n’ai cerut, ci ai cerut înţelepciune şi pricepere ca să-l judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus rege,
12 înţelepciunea şi priceperea ţi le dau; şi-ţi voi da bogăţie şi avuţii şi slavă, aşa cum nici un rege de dinaintea ta nu ţi-a fost pe măsură, şi aşa cum nici după tine nu va fi”.
13 Şi a venit Solomon de pe înălţimea Gabaonului – din faţa cortului mărturiei – la Ierusalim, şi a domnit peste Israel.
14 Solomon a adunat care şi călăreţi: avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi; şi le-a aşezat în cetăţile carelor; iar poporul era cu regele în Ierusalim.
15 Regele a făcut în aşa fel încât argintul şi aurul era în Ierusalim [tot atât de preţuit] ca pietrele; iar cedrii se aflau în Iudeea ca duzii care cresc în neştire pe câmp.
16 I se aduceau lui Solomon, pe bani, cai din Egipt; negustorii regelui cumpărau cu bani:
17 scoţându-l din Egipt, îi aduceau regelui un car pentru şase sute de sicli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci de sicli de argint; tot astfel şi tot ei aduceau pentru toţi regii Heteilor şi pentru regii Siriei.
18 Solomon a zis că-i va zidi o casă numelui Domnului şi o casă pentru regatul său.