1 Şi a fost că atunci când regatul lui Roboam s’a întărit, iar [regele] a devenit puternic, acesta a părăsit poruncile lui Dumnezeu; şi, împreună cu el, întregul Israel. 2 Şi a fost că în cel de al cincilea an al domniei lui Roboam, Şişac, regele Egiptului, s’a ridicat împotriva Ierusalimului – de vreme ce acesta greşise în faţa Domnului – 3 cu o mie două sute de care de luptă şi şaizeci de mii de călăreţi; şi nenumărată era gloata care venise cu el din Egipt: Libieni, Troglodiţi şi Etiopieni. 4 Şi a luat în stăpânire cetăţile întărite ce se aflau în Iuda şi a ajuns la Ierusalim. 5 Atunci profetul Şemaia a venit la Roboam şi la căpeteniile lui Iuda care se adunaseră în Ierusalim de frica lui Şişac şi le-a zis: „Aşa grăieşte Domnul: Voi M’aţi părăsit pe Mine, iar Eu vă voi părăsi pe voi în mâna lui Şişac”. 6 Atunci căpeteniile lui Iuda şi regele s’au ruşinat şi au zis: „Drept este Domnul”. 7 Şi dacă Domnul a văzut că ei s’au căit, fost-a cuvântul Domnului către Şimei, zicând: „Ei s’au pocăit, Eu nu-i voi nimici, ci peste puţin îi voi mântui: mânia Mea nu va veni asupra Ierusalimului. 8 Cu toate acestea, ei vor deveni slugi, ca să cunoască ce’nseamnă a fi în slujba Mea sau în slujba regilor pământului”.

9 Aşa că Şişac, regele Egiptului, s’a ridicat împotriva Ierusalimului şi a luat vistieriile din templul Domnului şi vistieriile din casa regelui: pe toate le-a luat. A luat şi scuturile de aur pe care le făcuse Solomon. 10 (Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă.) Iar Şişac a pus peste el pe căpitanii alergătorilor, ca paznici la poarta regelui. 11 Când regele intra în templul Domnului, intrau gărzile şi alergătorii, precum şi cei ce se întorceau să-i întâmpine pe alergători.

12 Aşadar, de vreme ce s’a căit, mânia Domnului s’a întors de la el şi nu l-a nimicit; că se mai găsea ceva bun în Iuda. 13 Aşa s’a întărit regele Roboam în Ierusalim şi a domnit. Roboam era de patruzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit şaptesprezece ani în Ierusalim, în cetatea pe care Domnul a ales-o din toate seminţiile fiilor lui Israel, pentru ca acolo să fie chemat numele Lui; pe mama sa o chema Naama Amonita. 14 El însă a făcut rău, că nu şi-a îndreptat inima să-l caute pe Domnul. 15 Faptele lui Roboam, cele dintâi şi cele din urmă, sunt scrise în Cartea profetului Şemaia şi a lui Ido văzătorul, cu împlinirile lui. Roboam s’a războit cu Ieroboam în toate zilele vieţii lor. 16 Roboam a murit şi a fost îngropat laolaltă cu părinţii săi în cetatea lui David; iar în locul lui a domnit Abia, fiul său.