1 Toate seminţiile lui Israel au venit atunci la David în Hebron şi i-au zis: „Iată, noi suntem oasele tale şi carnea ta 2 Încă din vremea când Saul domnea peste noi, tu erai călăuza lui Israel. Atunci a zis Domnul către tine: «Tu îl vei paşte pe poporul Meu Israel şi tu vei fi cârmuitorul poporului Meu Israel»”. 3 Toţi bătrânii lui Israel au venit la rege în Hebron. Şi acolo, în Hebron, regele David a făcut cu ei legământ înaintea Domnului. Şi l-au uns pe David rege peste tot Israelul.

4 David era un fecior de treizeci de ani când a început să domnească, şi a domnit patruzeci de ani. 5 Şapte ani şi şase luni domnise în Hebron peste Iuda, iar treizeci şi trei de ani a domnit în Ierusalim peste întregul Israel şi Iuda.

6 David şi toţi oamenii lui s’au dus la Ierusalim, la Iebuseii care locuiau ţinutul; dar i s’a spus lui David: „Tu nu vei intra aici!”, căci îi stăteau împotrivă orbii şi şchiopii care ziceau: „David nu va intra aici!” 7 Atunci David a luat fortăreaţa Sionului; aceasta este cetatea lui David. 8 Şi a zis David în ziua aceea: „Tot cel ce-i loveşte pe Iebusei să-i treacă prin ascuţişul săbiei: şi pe şchiopi, şi pe orbi, şi pe cei ce urăsc sufletul lui David”. De aceea se zice: „Orbii şi şchiopii nu vor intra în casa Domnului”. 9 David s’a aşezat în fortăreaţă, iar aceasta s’a numit cetatea lui David; cetatea în sine a zidit-o de jur-împrejur; [acolo şi-a zidit] şi casa lui. 10 Aşa că David propăşea, devenind tot mai mare, iar Domnul Atotţiitorul era cu el.

11 Atunci Hiram, regele Tirului, i-a trimis lui David soli şi lemn de cedru şi dulgheri şi meşteri
ziditori în piatră, iar aceştia i-au zidit lui David o casă. 12 Şi David a cunoscut că Domnul îl rânduise rege peste Israel şi că regatul său s’a ridicat de dragul poporului Său Israel.

13 David şi-a mai luat femei şi ţiitoare, din Ierusalim, după ce a venit din Hebron; şi i s’au mai născut lui David fii şi fiice. 14 Iată numele celor ce i s’au născut în Ierusalim: Şamua şi Şobab, Natan şi Solomon; 15 Ibhar şi Elişua, Nefeg şi Iafia; 16 Elişama, Eliada şi Elifelet; Samae, Iesivat, Natan, Galamaan, Ievaar, Teisus, Elfalat, Naged, Nafec, Ionatan, Leasamis, Baalimat şi Elifaat.

17 Şi dacă au auzit Filistenii că David fusese uns rege peste Israel, toţi Filistenii s’au ridicat să-l caute pe David. Iar David, dacă a auzit, s’a închis în fortăreaţă. 18 Filistenii au venit şi s’au adunat în valea Refaimiţilor. 19 Atunci David L-a întrebat pe Domnul, zicând: „Mă voi ridica împotriva Filistenilor? îi vei da în mâinile mele?” Iar Domnul a zis către David: „Ridică-te, căci negreşit îi voi da pe Filisteni în mâinile tale”. 20 David s’a lăsat de deasupra Rupturilor, şi acolo i-a lovit pe Filisteni. Şi a zis David: „Domnul i-a rupt pe duşmanii Filisteni de dinaintea mea aşa cum rup apele”. De aceea s’a numit locul acela Rupturile-de-Sus. 21 Acolo şi-au lăsat [Filistenii] idolii, iar David şi oamenii săi i-au ridicat.

22 Filistenii însă s’au ridicat din nou şi s’au adunat în valea Refaimiţilor. 23 Iar David L-a întrebat pe Domnul, zicând: „Mă voi ridica împotriva Filistenilor? îi vei da în mâinile mele?” Dar Domnul i-a zis: „Nu te vei ridica să-i întâmpini; ocoleşte-i prin spate şi-i vei întâlni aproape de locul Plângerii. 24 Şi fi-va că atunci când vei auzi freamătul crengilor din pădurea Plângerii, tu te vei năpusti asupra lor, fiindcă atunci îţi va ieşi Domnul înainte să-i prăpădească’n luptă pe Filisteni”.

25 Iar David a făcut aşa cum i-a poruncit Domnul şi i-a lovit pe Filisteni de la Gabaon până la Ghezer.