15
1 Aşa face omul care se teme de Domnul,
iar cel ce stăpâneşte legea o va dobândi [înţelepciunea],
2 Ea îl întâmpină ca o mamă
şi ca o soţie tânără îl primeşte;
3 cu pâinea înţelegerii îl hrăneşte
şi cu apa înţelepciunii îl adapă;
4 de ea se reazemă şi nu se clatină,
de ea se lipeşte şi nu se ruşinează.
5 Ea îl ridică deasupra semenilor lui,
în mijlocul adunării îi va deschide gura.
6 El află desfătare şi cunună de bucurie
şi primeşte ca moştenire un renume veşnic.
7 Dar cei lipsiţi de minte n’o vor avea niciodată,
iar păcătoşii nicicând o vor vedea.
8 Ea se ţine departe de trufie,
iar mincinoşii n’o au în amintire.
9 Lauda nu-şi află locul în gura păcătosului,
de vreme ce nu de Domnul i-a fost trimisă;
10 căci lauda nu se rosteşte decât în înţelepciune
şi Domnul este Cel ce-i îndreaptă căile.
11 Să nu zici: „Prin Domnul am călcat alături”,
căci El nu face ceea ce urăşte.
12 Să nu zici: „Prin El m’am rătăcit”,
căci El n’are nevoie de omul păcătos.
13 Domnul urăşte orice urâciune,
şi nici cei ce se tem de El n’o iubesc.
14 El dintru început l-a făcut pe om
si l-a lăsat în mâinile sfatului său.
15 Dacă vrei, Îi vei păzi poruncile
şi cu credincioşie vei săvârşi ceea ce-I place.
16 Foc şi apă ţi-a pus dinainte:
unde vei vrea, acolo-ţi vei întinde mâna.
17 În faţa oamenilor sunt viaţa şi moartea:
fiecăruia i se va da ceea ce-i place.
18 Căci mare e înţelepciunea Domnului;
tare e El întru putere, şi pe toate le vede.
19 Ochii Săi sunt peste cei ce se tem de El,
El cunoaşte toate lucrările omului.
20 Nimănui nu i-a poruncit să fie nelegiuit
şi nimănui nu i-a dat împuternicirea de a păcătui.