2
1 Fiule, dacă ţi-ai pus în gând să-L slujeşti pe Domnul,
pregăteşte-ţi sufletul pentru încercări.
2 Încordează-ţi inima şi fii tare,
iar la vreme de necaz să nu te tulburi.
3 Lipeşte-te de El şi nu te’ndepărta,
pentru ca’n ziua ta din urmă să fii înălţat.
4 Tot ce ţi se’ntâmplă, primeşte cu plăcere,
iar în necazurile smereniei tale fii răbdător;
5 căci în foc se lămureşte aurul,
iar oamenii plăcuţi [Domnului], în cuptorul umilinţei.
6 Crede în El, iar El te va ajuta;
îndreaptă-ţi căile şi nădăjduieşte în El.
7 Voi, cei ce vă temeţi de Domnul, aşteptaţi-I mila
şi nu vă abateţi, ca nu cumva să cădeţi.
8 Voi, cei ce vă temeţi de Domnul, credeţi în El
şi răsplata voastră nu se va pierde.
9 Voi, cei ce vă temeţi de Domnul, nădăjduiţi în bine,
în veselia veşnică şi în milă.
10 Priviţi la vechile generaţii:
Cine a nădăjduit în Domnul şi a fost ruşinat?
sau cine s’a încrezut în El şi a fost părăsit?
sau cine L-a chemat şi n’a fost luat în seamă?
11 Căci îndurător şi milostiv este Domnul;
El iartă păcatele şi mântuieşte la vremea necazului.
12 Vai inimilor fricoase şi mâinilor slabe
şi păcătosului care umblă pe două cărări!
13 Vai inimii slabe!; neavând credinţă,
nici nu va fi apărată.
14 Vai vouă, celor ce v’aţi pierdut răbdarea!:
Ce veţi face când Domnul vă va cerceta?
15 Cei ce se tem de Domnul nu-I vor înfrunta cuvintele,
iar cei care-L iubesc îi vor păzi căile.
16 Cei ce se tem de Domnul caută ce-I place Lui,
iar cei care-L iubesc se satură cu Legea.
17 Cei ce se tem de Domnul îşi au inima gata oricând
şi’n faţa Lui îşi smeresc sufletul:
18 „Să cădem în mâinile Domnului,
iar nu in mâinile oamenilor;
că precum îi este slava,
aşa-I este şi mila!”