1 Şi pe aceasta s’o ştii, că’n vremile din urmă veni-vor vremuri grele. 2 Că oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de argint, lăudăroşi, trufaşi, blasfemiatori, neascultători de părinţi, nerecunoscători, pângăritori, 3 fără inimă, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, duşmani ai binelui, 4 trădători, obraznici, orbiţi de trufie, iubitori mai mult de plăceri decât de Dumnezeu, 5 având înfăţişarea credinţei celei bune dar tăgăduindu-i puterea. Îndepărtează-te şi de aceştia.

6 Că dintre aceştia sunt cei ce se strecoară prin case şi vânează femeiuşti împovărate de păcate, purtate de felurite pofte, 7 cei ce mereu învaţă şi niciodată nu pot ajunge la cunoaşterea adevărului.

8 Aşa cum Iannes şi Iambres i s’au împotrivit lui Moise, tot astfel şi aceştia stau împotriva adevărului, oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă. 9 Dar mai departe nu vor merge; fiindcă nebunia lor le va fi tuturor vădită, aşa cum a fost şi a acelora.

10 Tu însă mi-ai urmat mie în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în credinţă, în iubire, în stăruinţă, 11 în prigonirile şi suferinţele mele câte mi-au fost în Antiohia, în Iconiu, în Listra. Câte prigoniri am răbdat!, şi din toate m’a izbăvit Domnul. 12 Prigoniţi vor fi şi toţi cei ce voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus. 13 Cât despre oamenii răi şi amăgitori, ei vor merge din rău în mai rău, înşelători şi înşelaţi.

14 Tu însă rămâi în cele ce-ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat 15 şi fiindcă din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cele ce pot să te înţelepţească spre mântuire prin credinţa cea întru Hristos Iisus. 16 Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos spre dare de învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre deprinderea cea întru dreptate, 17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru tot lucrul bun.