Faptele apostolilor
1
În prima carte, o, Teofil, am tratat despre tot ce a făcut şi a învăţat Isus, de la început
până în ziua în care a fost înălţat, după ce, prin Duhul Sfânt, i-a instruit pe apostolii pe care îi alesese.
După pătimirea sa, el li s-a prezentat viu, cu multe dovezi, arătânduli-se timp de patruzeci de zile şi vorbindu-le despre cele privitoare la împărăţia lui Dumnezeu.
Şi, în timp ce era cu ei, le-a poruncit să nu se îndepărteze de Ierusalim, ci să aştepte promisiunea Tatălui „pe care, [zicea el], aţi auzit-o de la mine:
Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt, nu după multe zile”.
Atunci, cei care se adunaseră l-au întrebat: „Doamne, în acest timp vei restaura împărăţia lui Israel?”
Dar el le-a zis: „Vouă nu vă este dat să cunoaşteţi timpurile sau momentele pe care Tatăl le-a stabilit prin propria autoritate.
Însă, când va veni Duhul Sfânt asupra voastră, voi veţi primi o putere şi îmi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea şi Samaria, şi până la marginile pământului”.
Şi după ce a spus acestea, sub privirile lor, el a fost înălţat şi un nor l-a ascuns din ochii lor.
10 În timp ce erau cu ochii aţintiţi spre cer şi el se înălţa, iată că le-au apărut doi bărbaţi în haine albe
11 şi le-au spus: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Isus, care a fost înălţat de la voi la cer, va veni tot aşa cum l-aţi văzut mergând spre cer”.
12 Atunci ei s-au întors la Ierusalim de la muntele numit al Măslinilor, care se află aproape de Ierusalim, cât un drum în zi de sâmbătă.
13 Când au intrat, au urcat în încăperea de sus, unde obişnuia să se adune. Erau: Petru şi Ioan, Iacob şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacob, fiul lui Alfeu, şi Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacob.
14 Toţi aceştia, într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii lui.
15 În zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraţilor – mulţimea celor adunaţi în acel loc era cam de o sută douăzeci de persoane – şi a spus:
16 „Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura pe care a spus-o dinainte Duhul Sfânt prin gura lui David despre Iuda, cel care a devenit călăuza celor care l-au prins pe Isus.
17 Căci el era din numărul nostru şi fusese părtaş al aceleiaşi slujiri.
18 Dar acesta şi-a cumpărat un ogor din plata nelegiuirii sale şi, căzând cu capul în jos, a crăpat la mijloc şi i s-au vărsat toate măruntaiele.
19 [Faptul] a devenit atât de cunoscut tuturor locuitorilor Ierusalimului, încât locul acela este numit în limba lor «Hacheldamah», adică «Ogorul Sângelui».
20 Căci este scris în cartea Psalmilor:
Să devină locuinţa lui pustie
şi să nu fie locuitor în ea
şi: Misiunea lui să o ia altul.
21 Aşadar, trebuie ca unul dintre aceşti bărbaţi, care ne-au însoţit în tot timpul cât a trăit printre noi Domnul Isus,
22 începând de la botezul lui Ioan până în ziua în care a fost înălţat de la noi, să devină martor al învierii lui împreună cu noi”.
23 Au propus doi: pe Iosif, cel chemat Barsaba, numit şi Iustus, şi pe Matia.
24 Apoi s-au rugat astfel: „Tu, Doamne, care cunoşti inimile tuturor, arată-ne pe care dintre aceştia doi l-ai ales,
25 ca să ia locul în această slujire şi în apostolatul din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul care i se cuvenea”.
26 Atunci au tras la sorţi pentru ei şi sorţul a căzut pe Matia, iar el a fost numărat cu cei unsprezece apostoli.