1 Unii dintre cei care coborâseră din Iudeea îi învăţau pe fraţi: „Dacă nu primiţi circumcizia, după obiceiul care vine de la Moise, nu puteţi să vă mântuiţi”.
2 Întrucât s-a ivit o divergenţă şi o discuţie aprinsă între Paul şi Barnaba şi aceştia, au hotărât ca Paul şi Barnaba, împreună cu alţi câţiva dintre ei, să urce la apostoli şi la prezbiterii din Ierusalim pentru [a rezolva] această dispută.
3 Aşadar, trimişi fiind de comunitate, ei au străbătut Fenicia şi Samaria, povestind despre convertirea păgânilor, şi au făcut o mare bucurie tuturor fraţilor.
4 Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de comunitate, de apostoli şi de prezbiteri şi au relatat tot ce a făcut Dumnezeu cu ei.
5 Dar unii din gruparea fariseilor, care au primit credinţa, au spus: „Trebuie să primească circumcizia şi să li se poruncească să ţină Legea lui Moise”.

6 Apostolii şi prezbiterii s-au adunat să analizeze această problemă.
7 După o discuţie îndelungată, Petru s-a ridicat şi le-a zis: „Fraţilor, voi ştiţi că, din primele zile, Dumnezeu m-a ales între voi pentru ca, prin gura mea, păgânii să asculte cuvântul evangheliei şi să creadă.
8 Iar Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a dat mărturie în favoarea lor, dându-le pe Duhul Sfânt ca şi nouă,
9 şi nu a făcut nici o deosebire între noi, căci le-a curăţat inimile prin credinţă.
10 Aşadar, de ce îl ispitiţi acum pe Dumnezeu punând pe umerii discipolilor un jug pe care nici părinţii noştri şi nici noi nu l-am putut duce?
11 Dar noi credem că suntem mântuiţi în acelaşi fel ca şi ei prin harul Domnului Isus”.

12 Atunci toată mulţimea a tăcut şi-i asculta pe Barnaba şi pe Paul care povesteau câte semne şi minuni a făcut Dumnezeu prin ei între păgâni.

13 Când au terminat ei, a luat cuvântul Iacob şi a zis: „Fraţilor, ascultaţi-mă!
14 Simon a explicat cum de la început Dumnezeu a avut grijă să-şi aleagă dintre păgâni un popor pentru numele său.
15 Cu acest fapt se potrivesc cuvintele profeţilor, după cum este scris:
16 După acestea mă voi întoarce
şi voi înălţa cortul lui David care căzuse;
voi reclădi ruinele sale
şi îl voi reînălţa.
17 Pentru ca să-l caute pe Domnul
cei care vor rămâne dintre oameni
şi toate naţiunile
asupra cărora este invocat numele meu,
zice Domnul care face
18 cunoscute aceste lucruri din veşnicie.
19 De aceea, eu consider că nu trebuie să-i tulburăm pe aceia dintre păgâni care se întorc la Dumnezeu,
20 ci să li se scrie atât: să se ferească de contaminările cu idolii, de desfrânare, de animale sufocate şi de sânge.
21 Căci Moise, din generaţiile de demult, are în fiecare cetate predicatori care îl citesc în sinagogi în fiecare sâmbătă”.

22 Atunci apostolii şi prezbiterii, împreună cu toată comunitatea, au hotărât să aleagă câţiva oameni dintre ei şi să-i trimită la Antiohia împreună cu Paul şi Barnaba, pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Sila, bărbaţi de frunte printre fraţi.
23 Au trimis prin ei această scrisoare:

„Apostolii şi prezbiterii, fraţii [voştri], către fraţii din Antiohia, Siria şi Cilicia, care provin dintre păgâni: Salutare!
24 Deoarece am auzit că unii dintre noi care au plecat fără să fi avut misiune de la noi v-au tulburat prin cuvintele lor şi v-au răvăşit sufletele,
25 am hotărât în unanimitate să alegem câţiva oameni şi să-i trimitem la voi împreună cu iubiţii noştri Barnaba şi Paul,
26 oameni care şi-au închinat viaţa pentru numele Domnului nostru Isus Cristos.
27 Totodată, v-am trimis pe Iuda şi pe Sila ca şi ei să vă vestească acestea prin cuvânt.
28 Căci Duhul Sfânt şi noi am hotărât să nu vă impunem nici o povară în afară de acestea care sunt necesare:
29 să vă feriţi de carnea jertfită idolilor, de sânge, de animale sufocate şi de des-frânare; dacă vă veţi feri de acestea, bine veţi face. Cu bine!”

30 Aşadar, după ce şi-au luat rămas bun, au coborât la Antiohia şi, adunând mulţimea, le-au dat scrisoarea.
31 Când au citit-o, s-au bucurat de această încurajare.
32 Iuda şi Sila, care erau şi ei profeţi, i-au încurajat pe fraţi şi i-au întărit prin multe cuvinte.
33 După ce au rămas câtva timp acolo, au fost lăsaţi de către fraţi să plece la cei care îi trimiseseră, cu urări de pace.
34 
35 Iar Paul şi Barnaba au rămas la Antiohia, învăţând şi predicând vestea cea bună a cuvântului Domnului, împreună cu mulţi alţii.

36 După câteva zile, Paul i-a spus lui Barnaba: „Să ne întoarcem şi să-i vizităm pe fraţii din fiecare cetate prin care am vestit cuvântul Domnului şi să vedem ce mai fac”.
37 Barnaba voia să-l ia cu el şi pe Ioan, numit Marcu,
38 dar Paul insista ca să nu-l ia cu ei pe cel care îi părăsise în Pamfilia şi nu-i însoţise în lucrarea lor.
39 S-a iscat o neînţelegere între ei încât s-au despărţit unul de altul. Barnaba, luându-l pe Marcu, s-a îmbarcat spre Cipru,
40 iar Paul, alegându-l pe Sila, a plecat după ce a fost încredinţat harului Domnului de către fraţi.
41 El cutreiera Siria şi Cilicia, întărind Bisericile.