1 Se aude de peste tot că ar fi la voi desfrâu şi încă un astfel de desfrâu cum [nu este] nici între păgâni: cineva trăieşte cu femeia tatălui său.
2 Iar voi v-aţi îngâmfat, în loc să vă întristaţi mai degrabă, ca să-l scoateţi din mijlocul vostru pe cel care săvârşeşte o astfel de faptă!
3 Dar eu, deşi absent cu trupul, dar prezent cu duhul, l-am şi judecat deja, ca şi cum aş fi fost de faţă, pe cel care a săvârşit o asemenea faptă.
4 În numele Domnului nostru Isus, fiind adunaţi împreună, voi şi duhul meu, prin puterea Domnului nostru Isus,
5 să-l dăm pe unul ca acesta Satanei, spre pieirea trupului său ca să-i fie mântuit sufletul, în ziua Domnului.

6 Nu este bună lauda voastră! Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte întreaga frământătură?
7 Curăţaţi aluatul cel vechi ca să fiţi o frământătură nouă, aşa cum sunteţi, fără aluat, pentru că Pastele nostru, Cristos, a fost jertfit.
8 Să sărbătorim, aşadar, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al nelegiuirii, ci cu azimele sincerităţii şi ale adevărului.

9 V-am scris în scrisoarea mea să nu vă amestecaţi cu desfrânaţii.
10 Nu [mă refer] la toţi cei desfrânaţi din lumea aceasta, sau la cei lacomi, sau hrăpăreţi sau idolatri, căci atunci ar trebui să ieşiţi din lume.
11 Acum însă v-am scris să nu vă amestecaţi cu cel care, deşi se numeşte frate, este desfrânat sau lacom, sau idolatru, sau bârfitor, sau beţiv, sau hrăpăreţ: cu unul ca acesta nici măcar să nu staţi la masă.
12 De fapt, de ce i-aş judeca eu pe cei de afară? Oare nu-i judecaţi voi pe cei dinăuntru?
13 Dar pe cei din afară îi va judeca Dumnezeu. Scoateţi-l afară dintre voi pe cel rău!