33
1 Aceasta este binecuvântarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, i-a binecuvântat pe fiii lui Israel înainte de a muri.
2 El a zis:
„Domnul vine din Sinai,
răsare peste ei din Seir,
străluceşte din muntele Paran,
a ieşit din mulţimile sfinte
având la dreapta lui focul legii pentru ei.
3 Da, el iubeşte popoarele.
Toţi sfinţii săi sunt în mâna ta.
Ei s-au adunat la picioarele tale
şi au primit din cuvintele tale”.
4 Moise ne-a dat legea,
moştenirea adunării lui Iacob.
5 El era rege în Ieşurun
când s-au adunat căpeteniile poporului
şi triburile lui.
6 „Trăiască Ruben şi să nu moară,
şi bărbaţii lui să fie numeroşi!”.
7 Aceasta a zis pentru Iuda:
„Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
şi adu-l la poporul lui!
Mâinile lui să lupte pentru el,
iar tu să-i fii ajutor împotriva duşmanilor lui”.
8 Pentru Levi a zis:
„Tummim şi Urim să fie în favoarea omului tău pios,
pe care l-ai pus la încercare la Masa
şi cu care te-ai certat la apele de la Meriba”.
9 Care a zis despre tatăl său şi despre mama sa:
«nu i-am văzut»,
şi pe fraţii săi nu i-a recunoscut,
iar pe copiii săi nu i-a luat în seamă.
Căci au ţinut cuvintele tale
şi au păstrat alianţa ta.
10 Ei îl învaţă pe Iacob judecăţile tale,
şi pe Israel legea ta;
ei pun tămâie înaintea feţei tale
şi jertfa întreagă pe altarul tău.
11 Binecuvântează, Doamne, tăria lui
şi să-ţi fie plăcută lucrarea mâinilor sale;
zdrobeşte coapsele celor care se ridică împotriva lui
şi cei care-l urăsc să nu se mai ridice!”
12 Pentru Beniamin a zis:
„Cel iubit de Domnul locuieşte în siguranţă lângă el;
e ocrotit în fiecare zi
şi locuieşte în braţele sale”.
13 Pentru Iosif a zis:
„Binecuvântată de Domnul este ţara lui
cu ce este mai bun din ceruri – roua –
şi, din abisul care este dedesubt,
14 cu cele mai bune roade [pe care le produce] soarele
şi cu cea mai bună recoltă din fiecare lună;
15 cu ce este mai bun pe munţii cei vechi
şi cu ce este mai bun pe colinele veşnice;
16 cu ce este mai bun din pământ şi din plinătatea lui.
Bunăvoinţa celui care locuieşte în rug
să vină asupra capului lui Iosif
şi asupra creştetului celui ales dintre fraţii săi.
17 Măreţia lui este ca a întâiului născut al taurului,
şi coarnele lui sunt coarne ca ale bivolului;
cu ele va împunge laolaltă popoarele
până la marginile pământului.
Acestea sunt zecile de mii ale lui Efraim
şi miile lui Manase”.
18 Despre Zabulon a zis:
„Bucură-te, Zabulon, pentru ieşirile tale,
şi tu, Isahar, în corturile tale!.
19 Ei vor chema popoare pe munte;
acolo vor aduce jertfe de dreptate,
căci vor sorbi bogăţia mărilor
şi comorile ascunse în nisip”.
20 Pentru Gad a zis:
„Binecuvântat este cel care îl lărgeşte pe Gad;
ca o leoaică stă întins,
sfâşie braţul şi chiar creştetul.
21 El a ales partea cea mai bună pentru el,
căci acolo este ascunsă partea de moştenire pentru cel ales;
a fost pus drept cap al poporului,
a înfăptuit dreptatea Domnului
şi hotărârile lui cu privire la Israel”.
22 Pentru Dan a zis:
„Dan este ca un pui de leu
care saltă din Basan”.
23 Pentru Neftali a zis:
„Neftali, sătul de bunăvoinţă
şi plin de binecuvântarea Domnului,
stăpâneşte [partea] de vest şi cea de sud”.
24 Pentru Aşer a zis:
„Binecuvântat este Aşer în copiii lui!
Să fie plăcut fraţilor săi
şi să-şi înmoaie piciorul în untdelemn!.
25 Zăvoarele tale să fie din fier şi din bronz
şi puterea ta să ţină cât zilele tale!”.
26 „Nu există nimeni ca Dumnezeul lui Ieşurun,
care călăreşte pe cer în ajutorul tău
şi pe nori în măreţia sa.
27 Adăpost este Dumnezeul cel din vechime,
şi pe pământe, braţe veşnice.
L-a izgonit pe duşman dinaintea ta,
şi a zis: «Nimiceşte-l!».
28 Israel locuieşte singur, în siguranţă;
fântâna lui Iacob este într-o ţară cu grâu şi must.
Cerurile sale picură rouă.
29 Fericit eşti tu, Israel!
Cine este ca tine, popor mântuit de Domnul –
scutul ajutorului tău şi sabia mândriei tale?
Duşmanii tăi ţi se vor supune,
iar tu vei călca pe înălţimile lor”.