1 Cuvântul Domnului a fost către mine:
2 „Fiul omului, cu ce este lemnul viţei-de-vie mai presus decât orice copac cu ramuri care sunt printre copacii pădurii?
3 Este luat din el lemn ca să se facă vreo lucrare?
Sau iau din el vreun par ca să atârne de le vreun obiect?
4 Iată, este dat focului ca să-l mistuie!
Focul devorează amândouă capetele,
iar mijlocul lui arde;
deci foloseşte oare la vreo lucrare?
5 Iată, când era întreg, nu se putea face nicio lucrare,
cu atât mai mult când este devorat de foc şi ars,
se mai poate face vreo lucrare?”.
6 De aceea, aşa spune Domnul Dumnezeu:
„Aşa cum lemnul de viţă-de-vie, printre copacii pădurii,
este dat la foc şi devorat,
tot aşa îi voi da pe locuitorii Ierusalimului.
7 Îmi voi întoarce faţa împotriva lor;
ei vor vrea să iasă din foc, dar focul îi va devora.
Şi veţi cunoaşte că eu sunt Domnul
când îmi voi întoarce faţa împotriva lor.
8 Voi da ţara devastării, pentru că au comis sacrilegiu”.
Oracolul Domnului Dumnezeu.