1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a ei, când cuvântul regelui şi decretul său erau aproape să fie îndeplinite, în ziua când duşmanii iudeilor sperau să-i domine – dar s-a schimbat, că ei, iudeii, au dominat asupra celor care îi urau –,
2 iudeii s-au adunat în cetăţile lor, în toate provinciile regelui Artaxerxes, ca să-şi întindă mâna împotriva celor care le-ar căuta răul. Nimeni nu a putut să stea înaintea lor, pentru că groaza de ei căzuse peste toate popoarele.
3 Toate căpeteniile provinciilor, satrapii, guvernatorii şi cei care făceau lucrarea regelui i-au sprijinit pe iudei, pentru că groaza de Mardoheu căzuse asupra lor.
4 Căci Mardoheu devenise mare în casa regelui şi faima lui se răspîndea în toate provinciile, astfel că Mardoheu devenea din ce în ce mai mare.

5 Iudeii i-au bătut pe toţi duşmanii lor cu lovituri de sabie, i-au ucis şi i-au nimicit. Au făcut ce au vrut cu cei care îi urau.
6 În fortăreaţa Susa, iudeii au ucis şi au nimicit cinci sute de oameni:
7 pe Parşandata, pe Dalfon, pe Aspata,
8 pe Porata, pe Adalia, pe Aridata,
9 pe Parmaşta, pe Arizai, pe Aridai şi pe Vaiezata,
10 cei zece fii ai lui Aman, fiul lui Amedata, duşmanul iudeilor. I-au ucis, dar nu şi-au întins mâinile la prada lor.

11 În ziua aceea, numărul celor ce fuseseră ucişi în fortăreaţa Susa a ajuns înaintea regelui.
12 Regele i-a zis reginei Estera: „În fortăreaţa Susa, iudeii au ucis cinci sute de oameni şi pe cei zece fii ai lui Aman. În celelalte provincii ale regelui ce vor face? Ceea ce tu îmi ceri ţi se va da şi ceea ce tu mai cauţi se va face”.
13 Estera a răspuns: „Dacă este bine pentru rege, să li se dea şi mâine iudeilor care sunt în Susa să facă după decretul de azi, iar pe cei zece fii ai lui Aman să îi spânzure de spânzurătoare”.
14 Regele a zis să se facă astfel: a fost dat un decret în Susa, iar cei zece fii ai lui Aman au fost spânzuraţi.
15 Iudeii care erau în Susa s-au adunat şi în ziua a paisprezecea a lunii Adar şi au ucis în Susa trei sute de oameni, dar nu şi-au întins mâinile la prada lor.

16 Ceilalţi iudei care erau în provinciile regelui s-au adunat să-şi apere viaţa şi au avut linişte de duşmanii lor. Au ucis dintre cei care îi urau şaptezeci şi cinci de mii, dar nu şi-au întins mâinile la prada lor.
17 Era în ziua a treisprezecea a lunii Adar. În ziua a paisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.
18 Iudeii care se aflau în Susa s-au adunat în ziua a treisprezecea şi a paisprezecea. În ziua a cincisprezecea s-au odihnit şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie.
19 De aceea iudeii de la ţară, care locuiesc în cetăţi deschise, fac în ziua a paisprezecea a lunii Adar o zi de bucurie şi de ospăţ – o zi de sărbătoare – şi îşi trimit porţii [de mâncare] unii altora.

20 Mardoheu a scris aceste lucruri şi a trimis scrisori tuturor Iudeilor din toate provinciile regelui Artaxerxes, cele apropiate şi cele îndepărtate,
21 ca să-i facă să celebreze ziua a paisprezecea a lunii Adar şi ziua a cincisprezecea din an în an,
22 ca zile în care au avut linişte de duşmanii lor, lună în care durerea lor s-a schimbat în bucurie şi jalea lor în zi bună; să facă din ele zile de ospăţ şi de bucurie, să-şi trimită porţii [de mâncare] unii altora şi daruri săracilor.

23 Iudeii au acceptat să facă ceea ce începuseră şi ceea ce le-a scris Mardoheu.
24 Căci Aman, fiul lui Amedata din Agag, duşmanul tuturor iudeilor, plănuise să îi nimicească. A aruncat Pur, adică sorţii, ca să-i extermine şi să-i nimicească.
25 De când [Estera] a venit înaintea regelui, el a transmis prin scrisori ca planul lui rău pe care-l făcuse împotriva iudeilor să se întoarcă asupra capului său; el şi fiii au fost spânzuraţi de spânzurătoare.
26 De aceea au dat acelor zile numele Purim după numele Pur, pentru cuvintele acestei scrisori, pentru ce văzuseră ei în aceasta şi pentru ce li se întâmplase.
27 Iudeii au stabilit pentru ei, pentru descendenţa lor şi pentru toţi cei care se vor uni cu ei să nu neglijeze să ţină aceste două zile, după cum este scris şi la timpul lor hotărât, în fiecare an.
28 Aceste zile să fie amintite şi celebrate în fiecare generaţie, în fiecare familie, în fiecare provincie şi în fiecare cetate: zilele Purim să nu fie neglijate în mijlocul iudeilor şi amintirea lor să nu fie ştearsă din descendenţa lor.

29 Regina Estera, fiica lui Abihail, şi Mardoheu, iudeul, au scris cu toată autoritatea pentru a întări această a doua scrisoare despre Purim.
30 Au trimis scrisori tuturor iudeilor, în cele o sută douăzeci şi şapte de provincii ale imperiului lui Artaxerxes. [Conţineau] cuvinte de pace şi de fidelitate,
31 ca să stabilească aceste zile de Purim la timpul lor hotărât, după cum a stabilit Mardoheu, iudeul, şi regina Estera, după cum le-au hotărât pentru ei înşişi şi pentru descendenţa lor cu ocazia posturilor şi a strigătului lor.
32 Cuvântul Esterei a întărit aceste lucruri privitoare la aceste [zile de] Purim şi a fost scris într-o carte.