2
Dar a fost o zi când au venit fiii lui Dumnezeu să stea înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor.
Domnul i-a zis lui Satana: „De unde vii?”. Satana i-a răspuns Domnului şi a zis: „Am străbătut pământul şi m-am plimbat pe-acolo.
I-a zis Domnul lui Satana: „Ai băgat de seamă că nu este nimeni ca slujitorul meu Iob: neprihănit şi drept, se teme de Dumnezeu şi se fereşte de rău. El continuă să rămână tare în neprihănirea lui şi tu m-ai întărâtat împotriva lui ca să-l ruinez degeaba.
Satana i-a răspuns Domnului şi a zis: „Piele pentru piele! Tot ce are omul dă pentru viaţa lui.
Dar întinde-ţi mâna şi atinge oasele lui şi carnea lui! Oare nu te va «binecuvânta» în faţă?”.
Domnul i-a zis lui Satana: „Iată, este în mâna ta! Numai cruţă-i viaţa!”.
Satana a ieşit dinaintea Domnului şi l-a lovit pe Iob cu o bubă rea din talpa piciorului până în creştetul [capului] său.
[Iob] a luat un ciob ca să se scarpine cu el şi stătea pe cenuşă.
Soţia lui îi spunea: „Continui să rămâi tare în neprihănirea ta? «Binecuvântează-l» pe Dumnezeu şi mori!”.
10 Dar [Iob] i-a zis: „Vorbeşti cum vorbeşte una dintre nebune. Dacă binele îl primim de la Dumnezeu, răul să nu-l primim?”. Şi în toate acestea, Iob nu a păcătuit cu buzele sale.
11 Şi au auzit trei prieteni de-ai lui Iob de tot răul acesta care a venit asupra lui şi venit fiecare din locul său: Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamah, ca: să-l compătimească şi să-l mângâie.
12 Şi-au ridicat ochii de departe şi nu l-au recunoscut; şi-au ridicat glasul şi au plâns; şi-a sfâşiat fiecare mantaua şi au aruncat praf deasupra; capetelor spre ceruri.
13 Au şezut cu el pe pământ şapte zile şi şapte nopţi şi nimeni nu i-a spus niciun cuvânt, căci vedeau că durerea lui era foarte mare.