19
Pe vremea când nu era rege în Israel, un levit care locuia ca străin la marginea muntelui lui Efraim şi-a luat o femeie ca şi concubină din Betleemul lui Iuda.
Concubina i-a fost infidelă şi a plecat de la el la casa tatălui ei, în Betleemul lui Iuda, şi a rămas acolo timp de patru luni.
Bărbatul ei s-a ridicat şi s-a dus la ea ca să-i vorbească la inimă şi s-o aducă înapoi. Avea cu el un slujitor şi o pereche de măgari. Ea l-a adus în casa tatălui ei, iar când tatăl tinerei l-a văzut, s-a bucurat la vederea lui.
Socrul său, tatăl acelei tinere, l-a ţinut la el timp de trei zile. Au mâncat şi au băut şi au înnoptat acolo.
A patra zi, s-au sculat dimineaţa şi s-au ridicat ca să plece. Dar tatăl tinerei i-a zis ginerelui său: „Întăreşte-ţi inima cu o bucată de pâine şi apoi veţi pleca”.
Au şezut, au mâncat amândoi. Apoi tatăl tinerei i-a zis bărbatului: „Te rog, rămâi aici peste noapte şi înveseleşte-ţi inima!”.
Bărbatul s-a ridicat să plece; dar socrul a insistat şi el a rămas şi a înnoptat acolo.
În ziua a cincea s-a sculat dimineaţa ca să plece. Tatăl tinerei i-a zis: „Întăreşte-ţi, te rog, inima şi rămâi până la căderea serii!”. Şi au mâncat amândoi.
Bărbatul s-a ridicat să plece cu concubina şi cu slujitorul lui; dar socrul lui, tatăl tinerei, i-a zis: „Iată, ziua se lasă spre seară: rămâi peste noapte, căci ziua se sfârşeşte; înnoptează aici şi înveseleşte-ţi inima! Mâine vă veţi scula ca să plecaţi la drum şi vei merge la cortul tău”.
10 Bărbatul n-a vrut să mai rămână peste noapte, ci s-a ridicat şi a plecat. A ajuns până aproape de Iebus, adică Ierusalim, cu cei doi măgari înşeuaţi şi cu concubina lui.
11 Când s-au apropiat de Iebus, ziua era de mult trecută. Slujitorul i-a zis stăpânului său: „Să ne îndreptăm către această cetate a iebuseilor şi să înnoptăm în ea!”.
12 Stăpânul său i-a răspuns: „Nu putem să intrăm într-o cetate străină care nu este a fiilor lui Israel. Să trecem spre Ghibeea”.
13 Apoi a mai zis slujitorului său: „Să ne apropiem de vreun loc şi să înnoptăm la Ghibeea sau la Rama”.
14 Au trecut, au mers şi au ajuns – când soarele apunea – lângă Ghibeea, care este a lui Beniamin.
15 S-au îndreptat într-acolo ca să se ducă să înnopteze la Ghibeea. Au mers şi s-au aşezat în piaţa cetăţii, pentru că nu era nimeni care să-i primească în casă pentru a înnopta.
16 Dar, iată, un bătrân se întorcea seara de la muncă, de pe câmp. El era din muntele lui Efraim şi locuia ca străin la Ghibeea, iar oamenii din locul [acela] erau fii ai lui Beniamin.
17 Şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe călător în piaţa cetăţii. Bătrânul i-a zis: „Unde mergi şi de unde vii?”.
18 El i-a răspuns: „Venim din Betleemul lui Iuda şi mergem până la marginea muntelui lui Efraim, de unde sunt. Am fost până la Betleemul lui Iuda; acum mă duc la casa Domnului. Nu este nimeni care să mă primească în casa lui.
19 Avem paie şi nutreţ pentru măgarii noştri; avem şi pâine şi vin pentru mine, pentru slujitoarea ta şi pentru tânărul care este cu slujitorii tăi. Nu ducem lipsă de nimic”.
20 Bătrânul a zis: „Pace ţie! Toate trebuinţele tale le iau asupra mea, numai să nu înnoptezi în piaţă”.
21 L-a dus în casa lui şi a dat nutreţ măgarilor. [Călătorii] şi-au spălat picioarele, au mâncat şi au băut.
22 Pe când se veseleau ei, iată, nişte oameni din cetate, fii ai lui Belial, au înconjurat casa, au bătut la uşă şi i-au zis bătrânului, stăpânului casei: „Scoate-l pe omul care a intrat în casa ta ca să-l cunoaştem”.
23 Stăpânul casei a ieşit la ei şi le-a zis: „Nu, fraţilor mei, vă rog să nu faceţi un lucru aşa de rău; din moment ce omul acesta a intrat în casa mea, nu săvârşiţi nelegiuirea aceasta!
24 Iată fiica mea este fecioară şi [omul acesta] are o concubină; le aduc afară pe ele: necinstiţi-le şi faceţi-le ce va fi plăcut în ochii voştri. Dar nu săvârşiţi cu omul acesta o astfel de nelegiuire”.
25 Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul şi-a luat concubina şi le-a adus-o afară. Ei au cunoscut-o şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa: şi i-au dat drumul la revărsatul zorilor.
26 Către ziuă, femeia a venit şi a căzut la uşa casei omului la care era bărbatul ei [şi a rămas] acolo până [s-a făcut] ziuă.
27 Dimineaţa, soţul ei s-a ridicat, a deschis uşile casei şi a ieşit să-şi continue drumul. Dar, iată, femeia, concubina lui, era căzută la uşa casei cu mâinile pe prag.
28 El i-a zis: „Ridică-te să mergem!”. Ea însă n-a răspuns. Atunci bărbatul a pus-o pe măgar şi a plecat acasă.
29 Când a ajuns acasă, a luat un cuţit, a luat-o pe concubina lui şi i-a tăiat trupul în douăsprezece bucăţi pe care le-a trimis în tot teritoriul lui Israel.
30 Toţi cei care au văzut lucrul acesta au zis: „Nu a fost şi nu s-a văzut lucru ca acesta din ziua când au ieşit fiii lui Israel din ţara Egiptului până în ziua aceasta. Reflectaţi la aceasta, sfătuiţi-vă şi vorbiţi!”.