1 Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul, când Nabucodonosor, regele Babilonului, şi toată armata lui, cu toate regatele pământului peste care stăpânea mâna sa şi toate popoarele, luptau împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor cetăţilor lui:
2 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Du-te şi spune-i lui Sedecia, regele lui Iuda: «Aşa vorbeşte Domnul: ‹Iată, eu dau cetatea aceasta în mâinile regelui din Babilon, care o va rde în foc!
3 Tu nu vei scăpa din mâna lui, ci vei fi capturat şi vei fi dat în mâna lui: ochii tăi se vor uita în ochii lui şi gura ta va vorbi la gura lui şi vei merge în Babilon!›.
4 Însă ascultă cuvântul Domnului, Sedecia, rege al lui Iuda! Aşa vorbeşte Domnul despre tine: «Nu vei muri de sabie›,
5 ci vei muri în pace şi, cum au ars mirodenii pentru părinţii tăi regii de mai înainte, care au fost înaintea ta, tot aşa vor arde şi pentru tine ‹Vai, stăpâne!› şi vor jeli pentru tine, căci cuvântul [acesta] eu l-am zis»” – oracolul Domnului.
6 Ieremia, profetul, i-a spus lui Sedecia, regele lui Iuda, toate aceste cuvinte în Ierusalim
7 în timp ce armata regelui Babilonului lupta împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor cetăţilor lui Iuda care rămăseseră – împotriva lui Lachiş şi Azeca, pentru că ele au rămas, printre cetăţile lui Iuda, drept cetăţi fortificate

8 Cuvântul care a fost către Ieremia de la Domnul după ce regele Sedecia a încheiat o înţelegere cu tot poporul care era în Ierusalim ca să anunţe eliberarea,
9 pentru ca fiecare să-i lase liberi pe slujitorul său şi pe slujitoarea sa, evreu sau evreică, ca nimeni dintre ei să nu-l mai slujească pe fratele lui iudeu.
10 Toate căpeteniile şi tot poporul care făcuseră înţelegerea au ascultat şi fiecare i-a trimis liberi pe sclaul său şi pe sclava sa ca să nu le mai slujească: au ascultat şi le-au dat drumul.
11 Însă, apoi, ei s-au întors [de la hotărâre] şi ia-u făcut să se întoarcă pe sclavii şi pe sclavele pe care îi lăsaseră liberi şi i-au forţat să fie sclavi şi sclave.
12 Cuvântul Domnului a foct către Ieremia de la Domnul:
13 Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel: „Eu am încheiat o alianţă cu părinţii voştri în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, din casa sclavilor, zicându-le:
14 «La sfârşitul a şapte ani, fiecare să-l lase liber pe fratele său evreu care ţi s-a vândut şi te-a slujit şase ani; să-l laşi [să plece] liber de la tine». Dar părinţii voştri nu m-au ascultat şi nu şi-au plecat urechea.
15 Acum, voi v-aţi întors astăzi şi aţi făcut ceea ce este drept în ochii mei, vestind fiecare eliberarea semenului său: aţi încheiat o înţelegere în casa mea asupra căreia este chemat numele meu.
16 Dar v-aţi întors [de la decizie] şi aţi profanat numele meu, pentru că fiecare l-a făcut să se întoarcă pe sclavul său şi fiecare, pe sclava sa pe care-i lăsaserăţi liberi, după dorinţa lor, şi i-aţi forţst să vă fie sclavi şi sclave”.
17 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: „Voi nu m-aţi ascultat, ca să vestiţi eliberare fiecare pentru fratele său şi fiecare pentru semenul său. Iată, – oracolul Domnului – eu vă vestesc libertatea [de a fi daţi] sabiie, ciumei şi foametei şi vă voi da să fiţi de groază pentru toate regatele pământului.
18 Îi voi da pe oamenii care au încălcat alianţa mea şi nu au împlinit cuvintele înţelegerii pe care au încheiat-o înaintea mea [prin ritul] viţelului pe carte l-au tăiat în două şi au trecut printre bucăţile lui,
19 pe căpeteniile lui Iuda, pe căpeteniile Ieruaslimului, pe eunuci, pe preoţi şi tot poporul care au trecut printre bucăţile viţelului,
20 îi voi da în mâinile duşmanilor lor şi în mâinile celor care caută viaţa lor, iar cadavrele lor vor deveni hrană pentru păsările cerului şi pentru animalele pământului.
21 Iar pe Sedecia, regele lui Iuda, şi pe căpeteniile sale îi voi da în mâinile duşmanilor lor şi în mâinile celor care le caută viaţa şi în mâinile aramatei regelui din Babilon, care au plecat de la voi.
22 Iată, eu poruncesc – oracolul Domnului – şi-i voi face să se întoarcă împotriva acestei cetăţi: vor lupta împotriva ei, o vor captura şi o vor arde în foc! Voi face din cetăţile lui Iuda o ruină fără locuitori”.