1 Roboam a mers la Sihem căci tot Israelul venise la Sihem să-l facă rege.
2 Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit – el era încă în Egipt, căci fugise din faţa regelui Solomon şi a locuit Ieroboam în Egipt.
3 Au trimis să-l cheme, iar Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit şi i-au vorbit lui Roboame:
4 „Tatăl tău ne-a îngreunat jugul; acum, tu uşurează această sclavie grea a tatălui tău şi jugul lui cel greu pe care l-a pus peste noi şi îţi vom sluji”.
5 El le-a zis: „Mergeţi şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile!”. Iar poporul a plecat.

6 Regele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care fuseseră lângă tatăl său, Solomon, când trăia şi a zis: „Cum mă sfătuiţi să răspund acestui popor?”.
7 Ei i-au răspuns: „Dacă astăzi te vei arăta slujitor pentru popor şi vei sluji poporul, le vei răspunde şi le vei spune cuvinte frumoase, atunci ei vor fi slujitorii tăi în toate zilele”.
8 Dar Roboam nu a ţinut cont de sfatul pe care i l-au dat bătrânii şi s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el şi care stăteau în faţa lui.
9 El a zis: „Ce mă sfătuiţi să răspund acestui popor care îmi spune: «Uşurează jugul pe care tatăl tău l-a pus peste noi!»?”.
10 Tinerii care crescuseră cu el i-au zis: „Aşa să spui acestui popor care ţi-a zis: «Tatăl tău a îngreunat jugul nostru, iar tu uşurează-l de deasupra noastră!», aşa să le spui:
«Degetul meu mic este mai gros decât coapsele tatălui meu.
11 Acum, tatăl meu a pus peste voi un jug greu, însă eu voi adăuga la jugul vostru; tatăl meu v-a bătut cu bice, eu însă vă voi bate cu scorpioni»”.

12 Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, după cum zisese regele: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!”.
13 Regele a răspuns dur poporului. Nu a ţinut cont de sfatul pe care i l-au dat bătrânii
14 şi le-a vorbit după sfatul tinerilor: „Tatăl meu v-a îngreunat jugul, eu însă voi adăuga la jugul vostru; tatăl meu v-a bătut cu bice, eu însă vă voi bate cu scorpioni”.
15 Dar regele nu a ascultat de popor, căci a fost orânduit de Domnul ca să se împlinească cuvântul său pe care i l-a spus lui Ieroboam, fiul lui Nebat, prin Ahia din Şilo.
16 Tot Israelul a văzut că regele nu-i ascultă. Poporul a replicat regelui:

„Ce parte avem noi cu David?
Nu avem moştenire cu fiul lui Iese!
La corturile tale, Israele!
Acum, vezi-ţi de casa ta, David!”.
Şi Israel a plecat la corturile sale.
17 Peste fiii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda a domnit Roboam.
18 Regele Roboam l-a trimis la ei pe Adoram care era [responsabil] peste muncile forţate. Dar tot Israelul l-a ucis pe Adoram cu pietre şi el a murit. Iar regele Roboam s-a grăbit să urce într-un car ca să fugă la Ierusalim.
19 Astfel s-a despărţit Israel de casa lui David până în ziua de azi.

20 Când tot Israelul a auzit că Ieroboam s-a întors, au trimis să-l cheme în adunare şi l-au făcut rege peste tot Israelul. După casa lui David nu a mai mers decât tribul lui Iuda.

21 Roboam a venit la Ierusalim şi a adunat toată casa lui Iuda şi tribul lui Beniamin – o sută optzeci de mii de viteji buni de război – ca să lupte împotriva casei lui Israel şi să aducă înapoi domnia la Roboam, fiul lui Solomon.
22 Dar cuvântul lui Dumnezeu a fost către Şemaia, omul lui Dumnezeu:
23 „Vorbeşte-i lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, şi întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin şi restului poporului:
24 «Aşa vorbeşte Domnul: ‹Nu urcaţi şi nu luptaţi împotriva fraţilor voştri, fiii lui Israel! Fiecare dintre voi să se întoarcă la casa lui, căci de la mine a fost lucrul acesta› »”. Ei au ascultat de cuvântul Domnului şi s-au întors acasă, după cuvântul Domnului.

25 Ieroboam a zidit [cetatea] Sihem pe muntele lui Efraim şi a locuit acolo. A ieşit de acolo şi a zidit [cetatea] Penuel.

26 Ieroboam şi-a zis în inima sa: „Acum s-ar putea întorce domnia la casa lui David.
27 Dacă poporul acesta va urca să aducă jertfe în casa Domnului, la Ierusalim, se va întoarce inima acestui popor către stăpânul lor, către Roboam, regele lui Iuda; pe mine mă vor ucide şi se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda”.
28 Regele s-a sfătuit şi a făcut doi viţei de aur şi le-a zis: „Destul pentru voi cât aţi urcat la Ierusalim! Iată-l pe dumnezeul tău, Israel, cel care te-a scos din ţara Egiptului!”.
29 L-a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt l-a pus la Dan.
30 Lucrul acesta a fost spre păcat: poporul se ducea înaintea unui [viţel] până la Dan.
31 A făcut un sanctuar pe înălţimi şi a pus preoţi din tot poporul care nu erau dintre fiii lui Levi.
32 Ieroboam a instituit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care era în Iuda şi a adus jertfe pe altar. Aşa a făcut la Betel ca să aducă jertfe pentru viţeii pe care îi făcuse; i-a pus în Betel pe preoţii înălţimilor pe care îi făcuse.
33 A adus jertfe pe altarul pe care-l făcuse la Betel în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, în luna pe care o alesese de unul singur: a adus jertfe pe altar, arzând tămâie.