1 În al nouălea an al domniei lui [Sedecia], în luna a zecea, în [ziua] a zecea a lunii, Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit cu toată armata lui împotriva Ierusalimului. Şi-a fixat tabăra lângă el şi a construit întărituri împotriva lui de jur împrejur.
2 Cetatea a fost asediată până în anul al unsprezecelea al domniei lui Sedecia.
3 În ziua a noua a lunii, foametea în cetate a devenit cumplită şi nu mai era hrană pentru poporul ţării.
4 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate şi toţi oamenii de război [au fugit] noaptea pe drumul porţii dintre cele două ziduri, care era lângă grădina regelui – iar caldeenii erau împrejurul cetăţii –, şi au mers pe drumul către Arabah.
5 Însă armata caldeenilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns în stepele Ierihonului, iar toată armata lui s-a risipit de lângă el.
6 L-au prins pe rege şi l-au dus la regele Babilonului, la Ribla. Şi s-a rostit o sentinţă împotriva lui.
7 Pe fiii lui Sedecia i-a înjunghiat sub ochii lui. Apoi i-au scos ochii lui Sedecia, l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus în Babilon.

8 În luna a cincea, în [ziua] a şaptea a lunii – în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nabucodonosor, regele Babilonului – a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, slujitorul regelui Babilonului.
9 A ars templul Domnului, palatul regelui şi toate casele Ierusalimului. A dat foc tuturor caselor mari.
10 Toată armata caldeenilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
11 Restul poporului care a rămas în cetate şi a mers la regele din Babilon şi restul mulţimii, Nabuzardan, mai-marele peste gărzi, i-a deportat.
12 Dar căpetenia gărzilor a lăsat dintre săracii ţării ca viticultori şi ca agricultori.

13 Coloanele din bronz care erau în templul Domnului, postamentele, marea de bronz care era în templul Domnului, caldeenii le-au sfărâmat şi le-au dus bronzul în Babilon.
14 Au luat tăvile pentru cenuşă, lopeţile, cuţitele, cupele, toate instrumentele de bronz cu care se slujea.
15 Căpetenia gărzilor a mai luat şi cenuşarele şi ceştile: ce era din aur, la aur, şi ce era din argint, la argint.
16 Cei doi stâlpi, marea – care era singură – şi postamentele pe care le făcuse Solomon pentru templul Domnului: nu se putea cântări greutatea tuturor acestor obiecte din bronz.
17 Înălţimea unui stâlp era de optsprezece coţi şi deasupra avea un capitel de bronz a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul capitelului era o reţea şi rodii pe capitel de jur împrejur. Tot aşa pentru al doilea stâlp şi reţeaua lui.

18 Căpetenia gărzilor i-a luat pe Seraia, preotul de rangul întâi, pe Ţefania, preotul de rangul al doilea, şi pe cei trei păzitori ai pragului.
19 Din cetate a luat un funcţionar care număra oamenii de luptă, cinci oameni dintre cei care stăteau în prezenţa regelui şi se aflau în cetate şi pe secretarul – căpetenie a armatei care recruta poporul ţării şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate.
20 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i-a luat şi i-a dus la regele Babilonului, la Ribla.
21 Regele Babilonului i-a lovit şi i-a ucis la Ribla, în ţinutul Hamat. Şi Iuda a fost deportat din pământul lui.

22 Peste poporul care a rămas în ţara lui Iuda şi pe care îl lăsase Nabucodonosor, regele Babilonului, l-a pus guvernator pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan.
23 Când au auzit toate căpeteniile armatelor, ei şi oamenii lor, că regele Babilonului l-a pus guvernator pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia la Miţpa. Ei erau: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet din Netofa, şi Iaazania, fiul unui om din Maaca, ei şi oamenii lor.
24 Ghedalia le-a jurat lor şi oamenilor lor şi le-a zis: „Să nu vă temeţi de slujitorii caldeenilor! Rămâneţi în ţară, slujiţi-i regelui Babilonului şi vă va fi bine!”.

25 Dar în luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din descendenţa regală, a venit cu zece oameni, l-au lovit pe Ghedalia şi au murit, el, iudeii şi caldeii care erau cu el la Miţpa.
26 Atunci, tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, şi căpeteniile armatelor s-au ridicat şi au mers în Egipt pentru că le era frică de caldei.

27 În anul al treizeci şi şaptelea al deportării lui Ioiachin, regele lui Iuda, în a douăsprezecea lună, în [ziua] a douăzeci şi şaptea a lunii, Evil-Merodac, regele Babilonului, în primul an al domniei sale, l-a scos din închisoare pe Ioiachin, regele lui Iuda.
28 I-a vorbit cu bunătate şi i-a dat un tron mai sus decât tronurile regilor care erau cu el în Babilon.
29 I-a schimbat hainele de închisoare şi [Ioiachin] s-a hrănit totdeauna la masa lui, tot timpul vieţii lui.
30 [Regele din Babilon] i-a asigurat cele necesare fiecărei zile în toate zilele [vieţii] sale.